Pe plan intern, viitorul președinte va avea de ales între instalarea unui premier favorabil la Palatul Victoria și declanșarea de alegeri anticipate. Această decizie va influența semnificativ majoritatea din Parlament și la Curtea Constituțională, precum și numirile șefilor serviciilor secrete și procurorilor-șefi.
În ceea ce privește politica externă, președintele ar putea consolida rolul României ca membru al Uniunii Europene și NATO, sau, dimpotrivă, printr-un vot negativ în Consiliul European, ar putea bloca noi forme de sprijin pentru Ucraina, o tactică deja utilizată de lideri precum Viktor Orbán (Ungaria) sau Robert Fico (Slovacia).
Alegerile prezidențiale de duminică vor aduce în funcție un șef de stat cu o putere politică considerabilă. În primul rând, viitorul președinte va găsi liber fotoliul de prim-ministru. Astfel, nu va trebui să forțeze căderea guvernului sau să manevreze din umbră schimbarea majorității parlamentare pentru a-și instala un partener la Palatul Victoria. Noul președinte va putea numi un prim-ministru cu viziuni politice asemănătoare.
Alegeri 2025
Presa italiană a raportat o numărătoare tensionată în România. Pro-europeanul Dan conduce, însă Simion revendică victoria. De asemenea, alegerile prezidențiale din 2025, turul 2, au înregistrat cea mai mare prezență din istorie, cu peste 1,6 milioane de români care au votat în diaspora.
Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a făcut apel la George Simion să își recunoască înfrângerea, iar Kelemen Hunor a declarat că este bucuros că exit-poll-urile arată că Nicușor Dan a câștigat, evidențiind prezența foarte mare de la vot.
În funcție de rezultatul scrutinului de duminică, scenariile de guvernare se vor contura. Dacă Nicușor Dan va câștiga, liberalul Ilie Bolojan, actualul președinte interimar, ar putea deveni prim-ministru, sprijinit de o majoritate formată din PSD, PNL, USR și UDMR. Acest scenariu este valabil și pentru George Simion, care, în cazul victoriei, ar putea forța instalarea lui Călin Georgescu sau a unui apropiat în fruntea Guvernului.
Indiferent de numele ales, viitorul președinte va putea începe mandatul cu un premier partener, nu cu unul ostil, și, în funcție de negociere, cu o majoritate parlamentară solidă.
Precedentele guvernamentale din istoria recentă
Ultima dată când un președinte a avut, încă de la începutul mandatului, o majoritate favorabilă și un premier agreat a fost în 1996, în mandatul lui Emil Constantinescu. Atunci, alesul său pentru Palatul Victoria a fost Victor Ciorbea, instalat cu voturile coaliției CDR.
În 2000, Ion Iliescu l-a impus pe Adrian Năstase, dar guvernul său, deși a rezistat patru ani, a fost unul minoritar. În 2004, Traian Băsescu, proaspăt ales președinte, a desprins PUR din coaliția cu PSD și a format o majoritate alături de PNL și PD. Peste ani, Băsescu a avut să numească alianța cu Dan Voiculescu drept 'soluția imorală'.
În 2009, Traian Băsescu a apelat la un nou artificiu pentru a-l instala pe Emil Boc în fruntea Executivului. Gabriel Oprea, ales deputat pe listele PSD, a rupt o parte din formațiunea social-democrată și a format UNPR, asigurând o majoritate fragilă binomului Băsescu - Boc. Klaus Iohannis a fost ales președinte în noiembrie 2014, dar a fost nevoit să coabiteze cu premierul Victor Ponta până la demisia acestuia, în urma tragediei de la Colectiv.
În concluzie, în luna iunie, România va avea un nou președinte, un nou prim-ministru și un nou președinte al Curții Constituționale.
Schimbările din Curtea Constituțională
Imediat după desemnarea unui prim-ministru, noul președinte va trebui să numească un judecător la CCR. Mandatul Liviei Stanciu, trimisă la CCR de Klaus Iohannis în 2016, expiră în luna iunie. De asemenea, alți doi judecători CCR vor fi numiți de Senat și de Camera Deputaților, în urma negocierilor cu noua majoritate parlamentară.
Astfel, viitorul președinte va influența, încă de la începutul mandatului, schimbarea a o treime din componența CCR. După cele trei numiri, CCR își va alege și noul președinte, având în vedere că mandatul lui Marian Enache se încheie tot în luna iunie. Mandatele judecătorilor CCR se întind pe o durată de 9 ani.
Zona serviciilor secrete este, de asemenea, în aria de acțiune directă a președintelui României. Noul șef al statului va propune un nou director civil la SRI, post rămas vacant din vara anului 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Această demisie a fost generată de un conflict cu fostul președinte Klaus Iohannis.
Controversele în jurul directorului SIE sunt și ele relevante, șeful SIE fiind acuzat că a avut o deplasare controversată în Abu Dhabi. De asemenea, conducerea SPP reprezintă o altă miză pentru viitorul președinte, având în vedere că actualul director, Lucian Pahonțu, este în funcție din 2005.
Procurorul general și șeful DNA
Procurorul general, șeful DNA și șeful DIICOT sunt numiri în care președintele are un cuvânt decisiv. Procedura implică o negociere cu ministrul Justiției, dar un guvern favorabil președintelui ar muta, în realitate, decizia la Cotroceni. Mandatul procurorilor-șefi expiră în martie anul viitor, iar cei doi candidați care își dispută funcția de președinte al României au abordări diferite pe acest subiect.
Nicusor Dan a anunțat că va evalua întregul sistem de justiție, dar George Simion i-a cerut deja demisia procurorului-general. Aceste poziții reflectă diferitele perspective asupra reformelor în justiție.
Poziția externă a viitorului președinte
Pe plan extern, viitorul președinte va avea un vot decisiv în Consiliul European, influențând astfel sprijinul pentru Ucraina în contextul războiului. George Simion a condamnat invazia militară a Rusiei, dar a anunțat că, în cazul alegerii sale, România nu va mai sprijini Ucraina. În schimb, Nicușor Dan a promis continuarea sprijinului pentru Ucraina și menținerea relațiilor strânse cu Uniunea Europeană.
