Decretul privind securitatea, propus de guvernul de dreapta condus de premierul Giorgia Meloni, a fost adoptat cu 109 voturi pentru, 69 împotrivă și o abținere, după ce, săptămâna trecută, a trecut și de Camera Deputaților, conform politico.eu.
Legea introduce pedepse mai aspre pentru infracțiuni legate de proteste, inclusiv distrugerea de bunuri și blocaje prin așezare, și extinde puterile forțelor de ordine.
În plus, aceasta permite agenților serviciilor de informații să comită anumite infracțiuni în scopuri de securitate națională, fără a fi urmăriți penal.
Legea introduce și infracțiunea de vătămare a unui polițist aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevede alocarea a până la 10.000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor legale ale agenților investigați pentru comportamentul lor în timpul serviciului.
Citește și
O femeie credea că a luat avionul spre Berlin, pentru a-și vedea fiul. La aterizare, a avut un șoc. „Nu-mi venea să cred”
Măsuri suplimentare
Legea prevede pedepse mai dure pentru protestatari și reguli speciale pentru migranți și deținuți.
„Odată cu aprobarea finală a Decretului privind securitatea în Senat, Guvernul face un pas decisiv pentru a consolida protecția cetățenilor, a celor mai vulnerabili și a bărbaților și femeilor în uniformă”, a declarat Giorgia Meloni miercuri.
Alte măsuri includ pedepse mai lungi pentru deținuții care provoacă revolte sau nu respectă ordinele în închisori și în centrele pentru migranți, precum și noi reguli împotriva hoților de buzunare din transportul public, în special pentru cei care pretind că sunt însărcinați pentru a evita închisoarea.
Decretul, promovat de Meloni sub promisiunea unei „Italii mai sigure”, a generat proteste în întreaga țară în ultimele luni, organizațiile pentru drepturile omului acuzând guvernul că incriminează disidența, limitează libertățile civile și restrânge dreptul la protest.
Legea va alarma — și va oferi muniție — opoziției lui Meloni, care a subliniat legăturile dintre partidul ei, Frații Italiei, și fascism. Reprimarea disidenței și extinderea puterilor poliției sunt mișcări clasice din manualul fascist.
În decembrie anul trecut, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a tras un semnal de alarmă cu privire la proiectul de lege, într-o scrisoare adresată președintelui Senatului, Ignazio La Russa, spunând că acesta ar putea încălca standardele europene în materie de drepturi ale omului — în special cele care protejează protestatarii, migranții și tinerii activiști.
Înainte de votul final de miercuri, senatorii din opoziția de centru-stânga au organizat un protest, așezându-se pe podeaua Senatului și scandând „rușine”.
„Este un decret care nu aduce mai multă siguranță, ci mai multă represiune”, a declarat Elly Schlein, lidera Partidului Democrat.
