Recent, Uniunea Europeană a adoptat o legislație importantă care vizează sănătatea solului, un aspect crucial pentru viitorul agriculturii și al mediului. Deși România a realizat evaluări anterioare, aceste analize nu au fost urmate de măsuri concrete care să răspundă la problemele identificate.
Noua lege impune statelor membre să dezvolte rețele naționale de monitorizare a stării solului, obligând autoritățile să colecteze date relevante și să implementeze măsuri pentru refacerea terenurilor afectate.
Mihail Dumitru, specialist în domeniu, subliniază importanța monitorizării solului, afirmând: „Agricultura și silvicultura nu pot exista fără sol. 80% din alimentele consumate provind din sol, așa că situația alimentară a omenirii depinde în mare măsură de acest strat de pământ.”
Conform statisticilor, aproximativ 70% din solurile europene sunt afectate de eroziune, compactare și poluare, iar România nu face excepție. Regiuni precum Oltenia și Dobrogea se confruntă cu riscuri de deșertificare, iar în Podișul Moldovei, solul suferă deteriorări semnificative.
George Gârbacea, cercetător științific, a remarcat că schimbările climatice au dus la evenimente extreme care afectează solul, rezultând o degradare a acestuia și o scădere a potențialului agricol.
Ministerul Mediului a desfășurat, în urmă cu câțiva ani, o serie de evaluări ale stării solului, rezultatele acestor studii indicând o degradare semnificativă. Din 2010, peste 80 de cercetători au colectat mai mult de 13.000 de probe de sol pentru analize detaliate, iar rezultatele sunt acum disponibile la Ministerul Mediului.
Aceste date ar trebui să fie utilizate de Ministerul Agriculturii pentru a dezvolta strategii de cultură care să optimizeze producția agricolă, adaptându-se la tipurile de sol disponibile în diferite regiuni ale țării.
