Recent, un proiect de lege propus de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a stârnit controverse în rândul formațiunilor politice, fiind considerat o posibilă amenințare pentru partidele care se opun sistemului actual. Europarlamentarul AUR, Piperea, a declarat că acest proiect ar putea deveni o 'armă politică' folosită în alegerile din 2028.
Conform propunerii, AEP ar urma să aibă un control semnificativ asupra partidelor, inclusiv în ceea ce privește organizarea, finanțarea și chiar dizolvarea acestora. Procedurile de înregistrare și dizolvare ar fi transferate de la instanțe către această autoritate, ceea ce ar putea reduce transparența și echitatea procesului electoral.
Printre modificările cele mai discutate se numără creșterea numărului minim de membri fondatori necesari pentru înființarea unui partid, de la trei la 100, și impunerea unor reguli stricte privind finanțarea și reprezentarea egală a sexelor. Aceste schimbări sunt văzute ca o modalitate de a restricționa accesul la viața politică pentru partidele mai mici sau nou înființate.
Piperea a comparat aceste măsuri cu regimuri autoritare, afirmând că proiectul reflectă o tendință de control excesiv asupra partidelor politice. De asemenea, a subliniat că deciziile AEP privind dizolvarea partidelor ar putea fi contestate doar la Curtea de Apel București, ceea ce ar putea limita opțiunile de apărare ale formațiunilor afectate.
Președintele AEP, Adrian Ţuţuianu, a justificat aceste propuneri prin dorința de a alinia legislația românească la standardele europene și de a răspunde deciziilor Curții Constituționale. Totuși, criticii proiectului susțin că aceste schimbări ar putea afecta fundamentul democratic al țării.
