Conceptul „Blue Banana” este recunoscut ca fiind osatura industrială și urbană a Europei Occidentale, având un arc ce se întinde de la Manchester la Milano, cu o populație de aproximativ 110 milioane și un PIB de peste 4.500 miliarde de euro.
În ultimele decenii, au fost identificate cinci regiuni economice, cunoscute sub numele de „banane”, fiecare având propriile dimensiuni și potențial economic: „Golden Banana” (Valencia - Florența), „Green Banana” (Trieste - Gdansk), „Orange Banana” (Golful Finlandei), „STRING Banana” (Hamburg - Stockholm) și „Atlantic Axis” (Galicia - Lisabona).
În sud-estul Uniunii Europene se formează premisele pentru o zonă industrială euro-balcanică, parte a Inițiativei celor Trei Mări, care ar putea conecta Grecia, Bulgaria și România printr-un lanț de producție și comerț avansat, conform unei analize recente.
Integrând aceste țări în Piața Unică și spațiul Schengen, se reduc semnificativ barierele comerciale, facilitând circulația bunurilor și serviciilor. Noul coridor estic ar putea crea o zonă economică pentru aproximativ 30 milioane de locuitori.
La sud, portul din Salonicul ar putea deveni principalul punct de acces maritim, continuând spre Sofia, un centru tehnologic important, și Plovdiv, cunoscut pentru industria sa de componente auto și electronică.
Bucureștiul și Ploieștiul ar putea deveni centre industriale esențiale pentru acest coridor, având deja infrastructura necesară pentru dezvoltarea producției și atragerea de noi investiții. România ar putea, astfel, să nu fie doar un consumator de bunuri, ci un actor principal în producția din această axă economică.
Giurgiu, legat de Bulgaria prin podul Giurgiu-Ruse, s-ar putea transforma într-un nod important pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, facilitând conexiuni între rețelele de transport din România și Bulgaria.
În vestul țării, Timișoara ar putea deveni un alt punct strategic, având legături directe cu industriile din Ungaria și rețelele economice din Austria și Germania. Scenariul propus ar prezenta un coridor ce s-ar extinde de la Thessaloniki la Timișoara, conectând diverse centre industriale.
Modernizarea infrastructurii feroviare este esențială pentru succesul acestui coridor economic. Se propune dezvoltarea unei linii feroviare electrificate, de mare viteză, între Salonic, Sofia, Ruse și București.
De asemenea, integrarea energetică prin Coridorul Vertical, legând infrastructura de gaze din cele trei țări, ar putea spori securitatea energetică a regiunii. Centrele logistice și „porturile terestre” din România ar permite o circulație rapidă a mărfurilor între Grecia, Dunăre și piețele din Europa Centrală.
Această colaborare ar putea transforma cele trei economii într-un spațiu investițional unitar, cu Grecia oferind acces maritim, Bulgaria costuri competitive de producție și România având o capacitate industrială considerabilă.
