Controversele privind decizia CCR privind declarațiile de avere au stârnit reacții variate în rândul opiniei publice. În timp ce unii contestă vehement această hotărâre, alții o consideră o măsură de protecție a vieții private. Președintele Nicușor Dan, alături de liderii principalelor partide politice, solicită o rezolvare rapidă din partea Parlamentului, subliniind că transparența este esențială în lupta împotriva corupției.
Decizia Curții Constituționale a stabilit că funcționarii publici nu mai sunt obligați să declare veniturile și bunurile deținute de soții sau copii. Această măsură poate părea mai puțin relevantă pentru angajații cu răspunderi reduse, dar devine crucială în cazul politicienilor și al celor din sistemul judiciar.
Pe lângă aceasta, CCR a decis că demnitarii și cei aleși nu mai trebuie să publice declarațiile de avere, ci doar să le transmită Agenției Naționale de Integritate.
Istoricul declarațiilor de avere este strâns legat de aderarea României la Uniunea Europeană, când Guvernul Năstase a introdus acest sistem ca o garanție a transparenței și a luptei împotriva corupției. În 2007, a fost înființată Agenția Națională de Integritate, care acum are 12 milioane de declarații pe site-ul său.
Această decizie a CCR ar putea să contravină angajamentelor internaționale asumate de România în ultimele două decenii în materie de combatere a corupției și asigurarea integrității în funcțiile publice. De asemenea, ar putea afecta procesul de aderare la OCDE și progresele realizate în cadrul monitorizărilor efectuate de Uniunea Europeană.
Horia Georgescu, fost președinte ANI, a subliniat că este extrem de dificil să se realizeze o evaluare completă a patrimoniului în absența acestor declarații, ceea ce ar putea duce la riscuri semnificative pentru Agenția Națională de Integritate.
În urma deciziei CCR, Nicușor Dan a solicitat Parlamentului să abordeze rapid această problemă legislativă, afirmând că este esențial ca cetățenii să aibă acces la informații relevante.
„M-a surprins. Probabil că sunt niște chestiuni care țin de accesul la date personale. Trebuie ca CCR-ul să redacteze repede și Parlamentul să modifice legea, astfel încât cetățenii să aibă acces”, a declarat Dan.
Experții sugerează că legea ar trebui să fie modificată pentru a reduce numărul persoanelor obligate să depună declarații de avere și pentru a proteja datele personale.
Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR, a subliniat că legea a fost extinsă prea mult și că publicarea declarațiilor ar putea reprezenta un risc de securitate.
După publicarea motivării de către CCR, Parlamentul va avea la dispoziție 45 de zile pentru a actualiza legea.
Radu Marinescu, ministrul interimar al Justiției, a declarat că, până la publicarea motivării, dispozițiile legale existente își vor continua efectele, iar după aceea, se va putea interveni legislativ.
Cătălin Predoiu, premierul interimar al României, a afirmat că este esențial ca legislativul să corecteze această situație fără a încălca Constituția sau reglementările europene.
Liderii partidelor politice au reacționat rapid, cu Sorin Grindeanu anunțând că va continua să publice declarațiile de avere, în timp ce Ilie Bolojan așteaptă motivarea CCR pentru a propune modificările necesare. Dominic Fritz a declarat că legea va fi rescrisă pentru a asigura transparența conform standardelor CCR.
Există două opțiuni: fie parlamentarii propun un proiect de modificare legislativă, fie un nou Guvern va emite o Ordonanță de Urgență.
În concluzie, actualizarea legii va permite Curții Constituționale să intervină asupra noilor reglementări.
