În cadrul negocierilor pentru formarea unui nou guvern, Ilie Bolojan, inițial preferat pentru funcția de premier, își reconsideră poziția. Acesta a exprimat că nu dorește să își asume o funcție de premier pentru o perioadă scurtă, așa cum își doresc social-democrații prin rotativa funcției.
Bolojan a subliniat că, pentru a accepta această responsabilitate, trebuie să existe o stabilitate politică și nu o amenințare constantă asupra mandatului său. El este apreciat pentru faptul că nu a fost implicat în guvernele anterioare, ceea ce îi conferă o anumită valoare în negocieri.
Tensiunile dintre PNL și PSD sunt evidente. Se pare că PNL suspectează PSD de manipulări prin divulgarea de informații false în timpul discuțiilor. Bolojan a acuzat acest comportament, subliniind importanța transparenței în procesul de negociere.
Pe de altă parte, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, nu aspiră la funcția de premier, considerând că o astfel de candidatură ar putea afecta negativ cariera sa politică. În plus, nu există un consens asupra numelui unui alt candidat din PSD.
Chiar și ideea unui premier tehnocrat este privită cu scepticism. Partidele implicate în negocieri subliniază că este necesar un lider care să poată garanta implementarea planurilor asumate în fața Comisiei Europene, mai ales în contextul reformei fiscale, care este o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene.
În ceea ce privește reforma fiscală, există divergențe mari între partide. Propunerile lui Bolojan, susținute de USR, includ tăieri semnificative de cheltuieli și o creștere a impozitelor. PSD susține că reforma fiscală trebuie să genereze venituri suplimentare și este un element cheie în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
Dacă reforma nu este trimisă Comisiei Europene până la data limită, România riscă suspendarea fondurilor europene. De asemenea, se discută despre creșterea accizelor pe alcool și tutun, precum și a impozitelor pe proprietăți ca soluții pentru reducerea deficitului bugetar.
