Liderii NATO au început discuții pentru integrarea unei tehnologii avansate de apărare, menită să protejeze flancul estic al alianței de posibile atacuri, nu doar din partea Rusiei, ci și din alte direcții. Sursele implicate în negocieri afirmă că acest sistem ar putea oferi o apărare îmbunătățită împotriva amenințărilor viitoare.
Prezența sistemelor de apărare balistică NATO, cum ar fi interceptoarele din Polonia și România, a fost contestată de Rusia, care consideră aceste mișcări o provocare. NATO, însă, a argumentat că aceste măsuri sunt necesare pentru a răspunde amenințărilor, inclusiv celor venite din partea Iranului.
În prezent, alianța își revizuiește strategia de apărare, având în vedere agresiunea rusă, în special după invazia Ucrainei. Recent, cei 32 de membri ai NATO au stabilit obiective ambițioase pentru consolidarea arsenalelor, marcând o întoarcere la prioritățile de apărare din perioada Războiului Rece.
Discuțiile despre acest sistem de apărare ar putea fi finalizate înaintea summit-ului NATO programat pentru 24-25 iunie, dar ar putea continua și ulterior. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi orientate și împotriva amenințărilor iraniene sau dacă vor fi concentrate pe descurajarea forțelor rusești.
Kremlinul a reacționat deja, cerând retragerea forțelor NATO din Europa de Est, ca parte a cerințelor sale pentru stoparea conflictului din Ucraina. Experții subliniază că sistemele actuale ale NATO trebuie actualizate pentru a răspunde provocărilor emergente, iar contextul internațional rămâne extrem de volatil.
Într-un discurs recent, Mark Rutte, secretarul general NATO, a exprimat îngrijorări legate de colaborarea militară crescândă dintre Rusia, Iran și Coreea de Nord. Rutte a subliniat că numărul atacurilor asupra spațiului aerian al aliatului a crescut, ceea ce subliniază necesitatea unui răspuns coordonat din partea NATO.
