NATO își ajustează strategiile pentru a răspunde posibilelor atacuri rusești asupra statelor baltice, având ca obiective principale oprirea înaintării forțelor ruse și diminuarea capacității militare a Moscovei.
În caz de atac, prima măsură ar fi neutralizarea rachetelor și dronelor rusești. Forțele Alianței ar putea viza sistemele de apărare antiaeriană din Kaliningrad, folosind avioane de luptă și drone pentru a diminua amenințarea inițială. De asemenea, se preconizează crearea unei „zone autonome” la granița cu Rusia și Belarus, unde echipamentele fără echipaj ar avea rolul de a stopa avansul trupelor ruse.
A doua strategie ar implica atacuri asupra infrastructurii esențiale din Rusia, cum ar fi aerodromuri și fabrici de armament, cu scopul de a perturba capacitatea de aprovizionare a forțelor ruse. Aceasta ar viza și reducerea logisticii necesare pentru continuarea ofensivei.
În plus, NATO ar putea desfășura drone și roboți în interiorul Rusiei, printr-un „pod aerian”, pentru a ataca baze militare, fără intenția de a ocupa teritoriul rus, ci doar de a slăbi forțele acestuia.
În acest context, Rusia a implementat o campanie denumită „Faza Zero”, care include provocări informaționale și psihologice pentru a testa reacțiile NATO. Aceasta include încălcări ale spațiului aerian al statelor baltice și interferențe prin război electronic.
NATO a reafirmat unitatea și hotărârea de a apăra teritoriul aliat, consolidându-și apărarea integrată pe flancul estic. În ultimul deceniu, Alianța a desfășurat grupuri de luptă multinaționale în mai multe țări est-europene pentru a răspunde amenințărilor. După invazia Ucrainei în 2022, aceste grupuri au fost extinse și întărite.
Alianța monitorizează constant spațiul aerian și desfășoară misiuni de Air Policing, contribuind la apărarea împotriva amenințărilor aeriene. De asemenea, NATO își intensifică activitățile pe mare și în domeniul cibernetic, adaptându-se la riscurile emergente.
