În toate bisericile din România, se oficiază slujbe de pomenire a eroilor, conform unei tradiții care durează de peste 100 de ani, de când la Înălțarea Domnului se sărbătorește și Ziua Eroilor.
Toți creștinii ortodocși cinstesc, în fiecare joi, Înălțarea Domnului. Această sărbătoare a fost consacrată începând cu secolul al IV-lea și este celebrată atât în Răsărit, cât și în Apus, la 40 de zile după Paște, întotdeauna într-o zi de joi. Înainte de stabilirea acestei date, evenimentul era marcat de Rusalii.
În această zi, oamenii se salută cu formulele „Hristos s-a Înălțat!” și „Adevărat s-a Înălțat!”.
Timp de patruzeci de zile după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi, demonstrându-le, prin numeroase semne, că este Mântuitorul înviat.
La finalul celor 40 de zile, Mântuitorul le-a promis ucenicilor trimiterea Duhului Sfânt și, ieșind din Ierusalim, s-a înălțat la cer sub privirile lor. Potrivit tradiției, locul de pe care Mântuitorul s-a înălțat se află la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, unde se găsește o mică capelă rotundă ce păstrează o piatră cu urma piciorului lui Hristos. Aceasta capelă este un loc de închinăciune atât pentru creștini, cât și pentru musulmani.
Ziua Eroilor
De Înălțarea Domnului se celebrează și Ziua Eroilor, iar în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troițele și monumentele dedicate acestora, se oficiază praznice de pomenire.
Clopotele bisericilor răsună în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară. Pomenirea eroilor la sărbătoarea Înălțării Domnului a fost stabilită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1920 și a fost confirmată prin alte două hotărâri sinodale în 1999 și 2001, proclamând această zi ca sărbătoare națională bisericească. Din 2003, Înălțarea Domnului a fost recunoscută prin lege ca sărbătoare națională a poporului român.
Ministerul Apărării Naționale organizează ceremonii militare și religioase în București și în țară cu ocazia Zilei Eroilor, sărbătoare națională a românilor. În Capitală, activitățile comemorative încep la ora 10.00, la Cimitirul Israelit „Filantropia”, și continuă la Mormântul Ostașului Necunoscut – Parcul Carol I, precum și la diverse monumente dedicate eroilor căzuți.
La Mormântul Ostașului Necunoscut vor fi rostite solemn numele eroilor români căzuți la datorie, iar un detașament al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” va efectua exerciții de tip Drill-Team. Un concert susținut de Muzica militară a Brigăzii 30 Gardă va avea loc între orele 21.00 și 21.30, iar la Cimitirul Eroilor Români din Primul Război Mondial, studenții Academiei Tehnice Militare, împreună cu oficialități, vor depune flori și vor aprinde candele la mormintele eroilor.
În toate lăcașele de cult din țară, clopotele vor suna la ora 12.00, iar în instituțiile publice se va păstra un moment de reculegere în omagiu pentru eroii Patriei.
Tradiții și obiceiuri de Ispas
În popor, sărbătoarea Înălțării Domnului este cunoscută și sub denumirea de Ispas, în onoarea ciobanului care a observat și povestit înălțarea Domnului. În această zi, în anumite zone, oamenii își pun la brâu frunze de nuc, simbolizând că Iisus le-a avut când s-a înălțat, și se bat cu leuștean pentru a fi feriți de rele și boli.
Se sfințesc plantele de leac, precum leușteanul, paltinul și alunul. Conform tradiției populare, cei care mor de Ispas nu mai trec prin Judecata de Apoi, ci ajung direct în Rai.
În unele regiuni, există obiceiul Moșii de Ispas, când se fac pomeniri pentru morți, mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar oamenii împărtășesc pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu.
Sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Paștele Cailor, deoarece, conform unei legende, atunci când Fecioara Maria l-a născut pe Mântuitor, caii făceau mare zarvă. Fecioara Maria a spus că aceste animale să rămână flămânde, cu excepția unei singure zile – Paștele cailor, sărbătoare ce coincide doar atunci când Paștele ortodox se suprapune cu cel catolic.
