Procesul aflat în desfășurare se află acum în etapa de recurs, după ce Curtea de Apel București a decis, pe 5 mai, în favoarea acțiunii depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite, inclusiv prin rectificare bugetară, sumele restante datorate magistraților.
Deja, instanța supremă a amânat pronunțarea unei soluții de șapte ori, iar suma controversată este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.
Guvernul riscă penalități severe pentru întârziere, stabilite de CAB, care prevede că suma trebuie să fie plătită în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de 1% pe zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, se menționează că neplata acestor drepturi afectează dreptul de proprietate al judecătorilor asupra titlurilor executorii neexecutate de mai bine de zece ani. Instanța acuză Guvernul de încălcarea principiului separării puterilor în stat.
Reprezentanții Guvernului au solicitat, în cadrul procesului, sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă instanțele pot impune alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca acestea să stabilească drepturi peste alocările prevăzute de lege. De asemenea, Guvernul a cerut suspendarea procesului până la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 2 iulie intenția de a sesiza Curtea Constituțională, acuzând instanța de judecată că depășește atribuțiile sale în gestionarea finanțelor publice.
În ceea ce privește bugetul, Ministerul Finanțelor a propus pentru 2026 alocarea a aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o sumă cu 50% mai mare față de anul precedent, destinată acoperirii restanțelor salariale rezultate din majorări stabilite prin hotărâri judecătorești retroactive.
