Programul de guvernare al lui Luca Niculescu și al Partidului Social Democrat (PSD) abordează moștenirea fiscală și economică lăsată de cabinetul Bolojan. Conform analizelor efectuate, România se confruntă cu o problemă fiscală semnificativă: deși deficitul bugetar a înregistrat o scădere, statul rămâne dependent de împrumuturi considerabile, iar datoria publică și costurile asociate cu dobânzile continuă să crească.
Statisticile din septembrie 2026 indicau că deficitul bugetar al țării a scăzut la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, cu aproape 27 de miliarde de lei mai puțin comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, conform Ministerului Finanțelor.
În aceeași perioadă, economia a început să se contracteze, inflația a rămas ridicată, iar consumul populației a fost afectat de măsurile de ajustare fiscală. Deși reducerea deficitului este prezentată ca un progres, se subliniază că eforturile de consolidare fiscală nu sunt finalizate.
„România intră în perioada 2027-2028 după o ajustare bugetară care, deși a generat rezultate, a avut și consecințe vizibile asupra economiei. După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash a scăzut de la 4,51% la 2,89% din PIB, în timp ce producția industrială a scăzut cu 3,7%. Între mai 2025 și iunie 2026, aproximativ 70.000 de locuri de muncă s-au pierdut, 76% dintre acestea în sectorul industrial, iar FMI prognozează o scădere economică de 0,5% pentru 2026”, se precizează în documentul guvernamental.
Deficitul bugetar, calculat conform metodologiei europene, a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar în primele opt luni din 2026 a fost de 2,89% din PIB. Aceste date sunt calculate pe baza încasărilor și plăților efective, dar nu reflectă dacă statul și-a achitat toate obligațiile restante.
„România a realizat în ultimul an cea mai amplă corecție fiscală din Uniunea Europeană, reducând deficitul de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025, iar execuția cash a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026”, se menționează în documentul trimis Parlamentului.
În ceea ce privește finanțele statului, autorii programului indică faptul că, dacă țintele pentru 2026 sunt respectate, România va parcurge o mare parte din drumul necesar pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB. Totuși, intrarea în 2027 se va face dintr-o poziție fragilă, având în vedere o scădere a PIB-ului de 0,6% în prima jumătate a anului 2026, o datorie publică ce depășește 60% din PIB și o creștere a dobânzilor.
Veniturile bugetare au crescut, în special datorită vechilor cote de TVA și bunelor practici de colectare, ajungând la o pondere de 22,8% din PIB. Cheltuielile de personal au scăzut, dar presiunea financiară rămâne ridicată din cauza dobânzilor și cheltuielilor cu bunuri și servicii, în special în domeniul sănătății. Investițiile publice au atins 97,1 miliarde de lei, majoritatea fiind finanțate din fonduri europene.
Datoria publică a crescut semnificativ, atingând 60,4% din PIB, echivalentul a 1.205 miliarde de lei, în creștere cu 135 de miliarde de lei față de anul precedent. Dobânzile plătite de stat în primele opt luni din 2026 au fost de 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Aceste plăți afectează resursele disponibile pentru investiții și servicii publice esențiale.
În concluzie, programul de guvernare al lui Luca Niculescu subliniază că, în ciuda creșterii veniturilor, cheltuielile continuă să reprezinte o provocare majoră. Guvernul se pregătește pentru un an 2027 dificil, în contextul finalizării programului PNRR și a riscurilor aduse de datoriile existente, având ca obiectiv reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030.
Principiile fiscale ale guvernului se concentrează pe eficientizarea cheltuielilor, predictibilitate fiscală, și parteneriate cu sectorul privat, subliniind importanța dezvoltării durabile a societății și a educației.
