Guvernul României a discutat recent un proiect de lege care aduce modificări importante în ceea ce privește retragerea contribuțiilor din sistemul de pensii private. Conform noilor reglementări, persoanele care contribuie la aceste fonduri nu vor mai putea să încaseze întreaga sumă deodată, ci vor primi inițial doar 25% din totalul acumulat, restul urmând să fie plătit în tranșe lunare.
Acest proiect a stârnit controverse, experți în drept subliniind posibila încălcare a dreptului de proprietate. Până acum, la pensionare, românii aveau opțiunea de a retrage suma totală într-o singură tranșă sau de a opta pentru plăți eșalonate pe o perioadă de maximum cinci ani.
Conform noilor reguli, după primirea celor 25%, beneficiarii vor avea de ales între o pensie pe viață sau una pe o perioadă fixă de până la 10 ani. Fondurile rămase în conturi vor putea fi investite în continuare. În cazul decesului beneficiarului înainte de a retrage întreaga contribuție, sumele neîncasate vor fi moștenite de aparținători.
Administrarea noilor fonduri de pensii va fi realizată de entități specializate, inclusiv actualii administratori de pensii și societăți de asigurări. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a declarat că aceste modificări sunt esențiale pentru a oferi participanților o mai bună predictibilitate în ceea ce privește economiile lor.
Există totuși excepții: persoanele care au în conturi sume mai mici decât echivalentul a 12 indemnizații sociale (sub 15.400 lei) vor putea să retragă banii conform regulilor actuale.
Un alt aspect important este că, pe lângă pensia pe viață, oamenii pot opta pentru un calcul bazat pe speranța de viață, ceea ce poate duce la variații în suma primită. Autoritățile justifică această eșalonare prin speranța de viață a românilor, care este de aproximativ 75 de ani, cu mențiunea că femeile trăiesc în medie până la 80 de ani, în timp ce bărbații până la 71 de ani.
Critici ale acestui proiect, cum ar fi avocatul Valentina Topor, susțin că modificările aduse de lege ar putea constitui o îngrădire a dreptului de proprietate, ceea ce contravine legislației actuale. În plus, inițiatorii proiectului se pregătesc pentru eventuale procese legale.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a criticat lipsa de consultare în coaliție referitor la aceste măsuri. Noua lege va fi aplicată retroactiv, afectând nu doar viitorii contribuitori, ci și pe cei care au contribuit deja la fondurile de pensii private. Reglementările vor intra în vigoare la un an după aprobarea în Parlament.
