Guvernul a început discuțiile privind un nou proiect de lege care vizează modificarea sistemului de retragere a contribuțiilor din pensiile private. Conform noilor reglementări, pensionarii nu vor mai putea să încaseze întreaga sumă acumulată dintr-o dată, ci vor primi inițial doar 25% din total. Restul sumei va fi distribuit în tranșe lunare.
Acest sistem se bazează pe un act de adeziune, ceea ce a stârnit controverse legate de posibilele încălcări ale dreptului de proprietate. Până acum, românii aveau opțiunea de a retrage toți banii într-o singură tranșă sau de a opta pentru plăți eșalonate pe o perioadă de maximum cinci ani. Noul proiect impune ca la început să se primească doar 25% din sumă.
Beneficiarii vor avea ulterior o pensie lunară, care poate fi acordată pe viață sau pe o perioadă fixă de până la zece ani. Banii rămași în cont vor continua să fie investiți. În cazul decesului beneficiarului, sumele neîncasate vor fi transmise moștenitorilor legali.
Fondurile de plată ale pensiilor vor fi gestionate de entități specializate, inclusiv actualii administratori de pensii și companii de asigurări. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, a subliniat necesitatea adoptării acestui cadru legal pentru a oferi participanților mai multă predictibilitate în privința economiilor lor.
Există o excepție pentru cei care au sume mai mici de 15.400 lei, care vor putea rămâne la regulile actuale. Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat, a explicat că pensionarii vor colabora cu asigurătorii pentru a determina suma pe care o pot primi pe baza speranței de viață.
Autoritățile justifică aceste schimbări prin speranța de viață a românilor, estimată la aproximativ 75 de ani, iar vârsta de pensionare este de 65 de ani. Femeile beneficiază de o speranță de viață mai mare, de 80 de ani, în timp ce bărbații au o speranță de viață medie de 71 de ani.
Critici ale proiectului susțin că eșalonarea plăților timp de zece ani limitează dreptul de proprietate al pensionarilor. În acest context, inițiatorii legii se pregătesc pentru posibile contestări legale.
Legea va avea un impact retroactiv, aplicându-se nu doar pentru viitorii contribuabili, ci și pentru cei care au contribuit anterior. Noul sistem va intra în vigoare la un an după aprobarea sa în Parlament.
