Tuberculoza (sau TBC) este o boală cu o istorie de mii de ani, cunoscută în trecut sub denumirea de „ftizie”. Aceasta este provocată de bacilul de tuberculi sau Mycobacterium tuberculosis. Conform estimărilor din 2023 ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 10,8 milioane de persoane au fost diagnosticate cu tuberculoză. În raportul global asupra tuberculozei din 2024, această afecțiune este considerată principala cauză de deces între bolile infecțioase la nivel mondial.
Dr. Mariana Bănică subliniază că, după perioada pandemiei de COVID-19, a observat o „explozie de cazuri de tuberculoză pulmonară”, inclusiv forme diseminate, cu un aspect radiologic avansat și contagiozitate crescută. De asemenea, medicul întâlnește frecvent și alte patologii în cabinet, inclusiv cazuri de cancer pulmonar în rândul pacienților din ce în ce mai tineri, ca rezultat al scăderii vârstei la care tinerii încep să fumeze.
„În sezonul rece, cazurile de bronșită virală și tuse reziduală, care poate persista până la 6-8 săptămâni, sunt frecvente, alături de pneumonii virale sau bacteriene. Primăvara și toamna, pacienții cu astm, care sunt alergici la polen, puf sau ambrozie, se prezintă la consultații”, explică dr. Mariana Bănică.
Tusea: un simptom comun, dar adesea înșelător
Peste 90% dintre pacienții care se prezintă la medicul pneumolog de la MedLife acuză tuse. Atunci când tusea devine cronică, dr. Bănică efectuează o evaluare detaliată, care poate include radiografii pulmonare, spirometrie sau tomografii toracice, pentru a exclude afecțiuni severe precum astmul, BPOC, tromboembolismul pulmonar sau cancerul.
„Tusea este un simptom care poate ascunde multe boli. Tusea persistentă și iritativă, care nu răspunde la tratamente antitusive sau antibiotice, determină pacienții să consulte un pneumolog. O radiografie pulmonară poate evidenția pneumonie, tuberculoză sau cancer. Dacă radiografia nu este suficientă, se poate opta pentru spirometrie cu test bronhodilatator pentru a confirma sau infirma un diagnostic de astm sau BPOC”, afirmă medicul. Aceasta poate completa investigațiile cu CT (tomografie computerizată) toracic cu substanță de contrast, în cazul în care există suspiciunea de cancer sau alte patologii grave.
De asemenea, examenul de spută poate identifica suprainfecții sau tuberculoză pulmonară. În anumite cazuri, bronhoscopia sau biopsiile pulmonare sunt necesare pentru confirmarea anatomopatologică a cancerului pulmonar.
Durata tusei: un factor esențial pentru diagnostic
Diferențierea între o boală acută și una cronică se face în funcție de durata tusei. În cazul infecțiilor respiratorii simple, tusea are un debut recent (2-3 săptămâni), fiind însoțită de febră, frisoane, nas înfundat, dureri musculare și stare generală de rău, putând dura până la 6 săptămâni.
La pacienții cu astm sau BPOC, tusea poate dura luni sau chiar ani, cu episoade de accentuare a simptomatologiei în funcție de expunerea la polen, praf sau fum de țigară. Aceasta poate fi însoțită de dificultăți în respirație, chiar și la eforturi minime, precum îmbrăcatul, și pot apărea senzații de presiune în piept sau respirație şuierătoare.
„Dacă tusea durează mai mult de 3 luni și este însoțită de scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, spută cu sânge sau dificultăți respiratorii, pacientul ar trebui să solicite un consult de specialitate”, avertizează dr. Mariana Bănică.
Pneumologia: o specializare dedicată pacienților
Dr. Bănică consideră că a fi un medic bun implică a fi un bun ascultător și a trata pacienții cu empatie și respect. „A fi medic înseamnă a fi OM înainte de toate, a empatiza și a respecta, a ști să comunici și să fii receptiv la nevoile pacienților. Un pneumolog bun trebuie să ia decizii corecte, să explice pacientului detalii legate de diagnostic și tratament folosind un limbaj accesibil”, adaugă medicul.
Dr. Bănică își amintește cazuri interesante, cum ar fi al unui pacient pasionat de creșterea hamsterilor, diagnosticat cu astm. Deși respecta tratamentul, alergia la părul de animale îi afecta sănătatea. Acesta a optat să renunțe la această activitate pentru a preveni agravarea simptomelor, mai ales după ce soția sa a rămas însărcinată.
Un alt caz remarcabil este cel al unei femei cu multiple alergii și intoleranțe medicamentoase. Aceasta a avut nevoie de soluții creative pentru a-și gestiona afecțiunea, iar terapia biologică a dus la o îmbunătățire semnificativă a stării sale generale.
Pacienții cu astm bronșic pot avea o viață normală
Aproximativ 262 de milioane de oameni sufereau de astm bronșic în 2019, conform datelor OMS, boala provocând 455.000 de decese anual. Cele mai multe decese sunt înregistrate în țările cu venituri mici și medii, unde diagnosticarea și tratamentul insuficient sunt provocări majore.
„Pacienții cu astm, diagnosticați la timp și tratați corespunzător, pot duce o viață normală, având o activitate fizică zilnică adaptată toleranței lor”, afirmă dr. Bănică. În schimb, tratamentele necorespunzătoare pot duce la un control insuficient al simptomelor, afectând activitățile zilnice și crescând riscul de spitalizări repetate.
„Pacienții astmatici se prezintă la consultații pe tot parcursul anului, iar simptomele se pot agrava primăvara, vara târziu și toamna, din cauza expunerii la polen și ambrozie. În sezonul rece, infecțiile respiratorii sunt principala cauză de prezentare la medic”, explică medicul.
În opinia specialistului, profilaxia joacă un rol crucial în practica zilnică, iar măsurile preventive includ: modificarea stilului de viață (evitarea expunerii la noxe și alergeni), renunțarea la fumat, campanii antitutun și vaccinarea antigripală pentru pacienții cu risc.
