Ce înseamnă, de fapt, pauza alimentară? Aceasta implică suspendarea alimentației timp de 12-16 ore. În această fereastră, se observă o diminuare a glicemiei și a grăsimilor din sânge, iar grăsimea nedorită este mobilizată. Este recomandat să respectăm această pauză în special seara și pe timpul nopții.
O masă declanșează un complex de reacții hormonale care influențează întreg organismul.
Timp de 2-4 ore, procesul de digestie este activat, gestionat de hormonul insulină. Acesta transportă glucoza, rezultată din alimente, către celule, furnizându-le combustibil.
Dacă nu urmează o altă masă sau o ronțăială, un alt hormon, glucagonul, își intră în rol. Acesta indică ficatului să descompună depozitul de energie pe care îl conține și să elibereze energie pentru celule.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog, explică: „În perioada de repaus alimentar, ne folosim resursele interne. Hormonul glucagon acționează asupra ficatului, distrugând depozitul de zahăr. Creierul este dependent de glucoză, de aceea organismul are nevoie să o furnizeze pentru a hrăni creierul.”
Odată ce hormonul insulină își îndeplinește funcția, iar apoi glucagonul, organismul începe să ardă grăsime din depozite.
Dr. Antonela Burlacu continuă: „Se accesează depozitele de grăsime, un proces care duce la cetoză, transformând grăsimea în corpi cetonici. Acestia sunt utilizați de creier în absența glucozei.”
Așadar, evitând consumul de alimente timp de 12-16 ore pe timpul nopții, reușim să utilizăm eficient grăsimea de depozit. Acești corpi cetonici demonstrează că organismul își consumă propriile rezerve de grăsime. Cine beneficiază de pe urma acestei metode?
Pauza alimentară de 12-16 ore nocturnă ajută la reglarea tuturor circuitelor metabolice. Astfel, glicemia și grăsimile din sânge scad, iar funcționarea stratului intern al vaselor de sânge se îmbunătățește.
Discutăm și despre cea mai eficientă metodă de a pierde kilograme. Este esențial să evităm ronțăielile constante între mesele principale.
În urma consumului frecvent de alimente, ficatul poate dezvolta o acumulare de grăsime. Acesta metabolizează atât grăsimile cât și zahărul, iar când nu mai poate descompune corect aceste substanțe, el însuși devine suprasaturat cu grăsime.
Ronțăielile pe parcursul zilei pot duce, de asemenea, la inflamații hepatice. Acest proces activează celule periculoase cunoscute sub numele de celule stelate. Celulele hepatice normale sunt înlocuite treptat, ceea ce duce la o funcționare defectuoasă a ficatului.
Dr. Laura Iliescu, specialist în medicină internă la Institutul Clinic Fundeni, afirmă: „Aceste celule sunt inactive, dar devin active atunci când sunt stimulate de factori pro-inflamatori din microbiota intestinală, substanțe influențate de insulină, glucagon și alți hormoni secretați de ficat, pancreas sau intestin.”
Astfel, ficatul gras a devenit principala cauză a cirozei, adică a ficatului nefuncțional.
