Unul dintre motivele suspendării sumei de 869 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este legat de pensiile speciale. De asemenea, suspendarea este asociată cu neîndeplinirea obligațiilor de înființare și operare a unei autorități care să monitorizeze activitatea întreprinderilor publice, precum și cu numirea administratorilor în companiile din domeniul energiei.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat că România are termen până pe 28 noiembrie pentru a îndeplini angajamentele asumate în cadrul acestor jaloane din PNRR.
„În cursul zilei de miercuri, Comisia Europeană a emis Decizia 3487 din 28 mai 2025, prin care a aprobat cererea de plată nr. 3, acordând suma de 1.279.000.000 euro, din care 622 de milioane euro sunt granturi, iar 657 de milioane euro reprezintă împrumuturi.
De asemenea, prin aceeași decizie, Comisia Europeană a hotărât suspendarea sumei de 869 de milioane de euro, din care 814 milioane euro sunt granturi și 55 de milioane euro împrumuturi.
„Consecința adoptării acestei decizii este că termenul de 6 luni pentru suma suspendată de 869 de milioane de euro curge din 28 mai 2025 și se va împlini pe 28 noiembrie 2025”, a adăugat Boloş.
Unul dintre jaloanele suspendate este legat de operaționalizarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMPIP), pentru care au fost suspendați 330 de milioane de euro. Boloş a subliniat că acest jalon va fi soluționat până la termenul-limită, cu numirea conducerii AMPIP conform standardelor impuse de Comisie. Procedura este în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, termenul pentru depunerea candidaturilor pentru comisia de evaluare fiind 11 iunie.
Al doilea jalon pentru care România nu primește fonduri se referă la numirea a 43 de administratori în companiile din domeniul energiei, suma suspendată fiind de 227 de milioane de euro. În prezent, se desfășoară noi proceduri la opt companii pentru desemnarea administratorilor, printre care se numără Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz și Oil Terminal Conpet.
Pensiile de serviciu reprezintă un alt motiv pentru care Comisia Europeană a suspendat fonduri din PNRR pentru România, suma suspendată fiind de 231 milioane de euro. „Proiectul de act normativ care vizează echitatea în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați a trecut de dezbaterile în comisii din Senat și include două prevederi: creșterea progresivă a vârstei de pensionare și stabilirea bazei de calcul pentru cuantumul pensiilor speciale, care rămâne, cel puțin deocamdată, la 85% din veniturile nete”, a explicat Marcel Boloş.
Ministrul Boloş a adăugat că România pregătește cererea de plată numărul 4 din cadrul PNRR. În acest context, el a afirmat că România vizează, la renegocierea cu Comisia Europeană, majorarea cu 3 miliarde de euro a cuantumului cererii de plată 4 și amânarea aplicării Legii salarizării unitare în sectorul bugetar, până la depunerea ultimei cereri de plată din PNRR, din cauza necesității ca deficitul bugetar să fie sub 5% pentru a putea aplica legea.
„Cererea de plată 4 este în curs de negociere cu Comisia Europeană, discutându-se despre o cerere restructurată, prin care numărul de jaloane va crește de la 46 la 95, încercând să devansăm o parte dintre jaloanele deja îndeplinite. Astfel, valoarea cererii de plată va crește de la 2.680.000.000 euro la 5,7 miliarde euro”, a declarat Boloş.
El a subliniat importanța acestei cereri nu doar din perspectiva valorii sale, ci și în ceea ce privește reformele incluse, cum ar fi reforma fiscală, taxa de poluare pentru mijloacele de transport, Legea energiei, Legile Justiției, Codul Urbanismului și platforma electronică pentru implementarea acestor reglementări, precum și strategia hidrogenului și strategia biodiversității.
În concluzie, România a propus Comisiei Europene amânarea Legii salarizării unitare până la ultima cerere de plată din cadrul PNRR, argumentând că aplicarea acestei legi este condiționată de atingerea deficitului bugetar sub 5%.
