Parlamentul Ungariei a adoptat, în martie, o legislație care creează o bază legală pentru interzicerea marșurilor Pride și permite utilizarea camerelor de recunoaștere facială de către poliție pentru identificarea participanților.
În plus, în aprilie, Parlamentul a aprobat modificări constituționale care stipulează că Ungaria recunoaște doar două sexe: masculin și feminin, conform unui raport Reuters.
„Suntem extrem de alarmați de aceste evoluții care contravin valorilor fundamentale ale demnității umane, libertății, egalității și respectului pentru drepturile omului”, au afirmat guvernele celor 17 țări într-o declarație comună.
Aceste state au solicitat Ungariei să revizuiască măsurile adoptate și au cerut Comisiei Europene să își folosească pe deplin competențele în cazul în care Budapesta nu răspunde acestor solicitări. Comisia are autoritatea de a lua măsuri legale împotriva statelor membre care încalcă legislația UE.
Țările care acuză Ungaria
Declarația a fost susținută de 17 state membre, printre care nu se numără România. Aceasta include Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia.
Declarația a fost emisă cu câteva zile înaintea unei audieri programate pentru marți, parte a unui proces de lungă durată în care miniștrii UE analizează îngrijorările referitoare la posibilele încălcări ale valorilor fundamentale ale UE de către Ungaria.
În teorie, acest proces ar putea duce la retragerea dreptului de vot al Ungariei în cadrul deciziilor UE, însă diplomații afirmă că nu există suficient sprijin în rândul celor 27 de state membre pentru a adopta această măsură.
Activiștii consideră că măsurile adoptate reprezintă o interdicție de facto. Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a declarat că organizatorii marșului Pride „nici nu ar trebui să se deranjeze” în acest an, în timp ce șeful său de cabinet, Gergely Gulyas, a afirmat că Ungaria „nu trebuie să tolereze marșul Pride prin centrul Budapestei”.
Orban, aflat la putere din 2010, a avut numeroase dispute cu Uniunea Europeană și cu statele membre pe tema standardelor democratice, a drepturilor minorităților și a politicii externe.
Criticii l-au acuzat pe Orban de subminarea statului de drept, ceea ce guvernul ungar neagă. Partidul său de guvernământ, Fidesz, a declarat că marșul Pride ar putea fi considerat dăunător pentru copii și că protecția acestora trebuie să prevaleze asupra dreptului la întrunire.
Comisarul european Michael McGrath, responsabil pentru problemele legate de democrație, justiție și statul de drept, a declarat marți că există îngrijorări serioase cu privire la situația din Ungaria. „Libertatea de întrunire este un drept fundamental”, a spus el reporterilor. „Aceasta nu reprezintă o amenințare pentru copii sau pentru nimeni și trebuie protejată și susținută în orice moment. Prin urmare, Comisia examinează toate opțiunile disponibile.”
