Luiz Inacio Lula da Silva, președintele Braziliei, care a pledat constant pentru un acord de pace între Rusia și Ucraina, a contestat încercările de a considera Moscova drept singurul responsabil pentru conflict. Într-o declarație făcută marți reporterilor de la Le Monde, Lula a afirmat că "țările occidentale poartă și ele o parte din responsabilitate", conform celor relatate de RT.com.
„Joe Biden, cu care am purtat discuții îndelungate, credea că Rusia trebuie distrusă”, a spus Lula, fără a oferi detalii despre momentul conversației. „Iar Europa, care a reprezentat pentru mult timp o cale de mijloc în lume, s-a aliniat acum cu Washingtonul și investește miliarde în reînarmare. Acest lucru mă îngrijorează. Dacă nu discutăm decât despre război, nu va exista niciodată pace.”
Moscova a caracterizat de mult conflictul din Ucraina ca fiind un război prin procură al Occidentului împotriva Rusiei, condamnând livrările de arme către Kiev ca fiind contraproductive pentru procesul de pace. Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Keith Kellogg, a recunoscut săptămâna trecută că președintele Vladimir Putin avea "într-un fel" un punct de vedere corect, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris anterior conflictul ca un război prin procură.
„Sincer, este un război proxy între puteri nucleare - Statele Unite, care sprijină Ucraina, și Rusia”, a declarat Rubio în martie, subliniind că actuala administrație de la Casa Albă este nerăbdătoare să vadă sfârșitul acestuia.
Mai mult, Trump a criticat constant pe Biden pentru direcționarea unor sume „nebunești” din banii contribuabililor americani către Kiev, afirmând că conflictul „ar fi trebuit să rămână o situație europeană”. De asemenea, Trump a susținut în mod repetat că doar el poate preveni cel de-al Treilea Război Mondial și poate rezolva conflictul dintre Ucraina și Rusia în termen de 24 de ore - o afirmație pe care a recunoscut-o ulterior ca fiind exagerată. Eforturile sale de mediere s-au lovit de opoziția membrilor europeni ai NATO, care pledează pentru continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Luna trecută, sub presiunea lui Trump, Ucraina a renunțat la opoziția sa față de discuțiile directe cu Moscova, pe care le abandonase în 2022. De atunci, cele două părți au purtat două runde de negocieri la Istanbul.
Prima întâlnire a fost inițiată de Putin pe 16 mai și a dus la un schimb semnificativ de prizonieri. În timpul celei de-a doua runde de negocieri, s-au discutat proiecte de memorandumuri care stabilesc o foaie de parcurs către un posibil acord de pace.
Principalul diplomat al Washingtonului în Turcia a afirmat marți că Trump nu mai are răbdare și este „la capătul răbdării” în legătură cu conflictul din Ucraina. Totuși, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că așteptările de progrese imediate în negocierile de pace între Rusia și Ucraina sunt „incorecte”.
