Un raport recent al Curții de Conturi evidențiază faptul că multe localități din România, ridicate artificial la rang de oraș, nu dispun de facilități esențiale precum școli și spitale. De exemplu, Mihăilești, situat la o oră de București, are sub 10.000 de locuitori, cifra minimă necesară pentru a fi considerat oraș. Deși are sate arondate, nu toate beneficiază de asfalt sau utilități.
Locuitorii au opinii variate cu privire la statutul localității. O femeie din zonă a menționat că retrogradarea la comună ar fi benefică, având în vedere că nu au acces la servicii medicale și transport public adecvat.
Primarul Mihăileștiului, Adrian Gâjâilă, consideră o astfel de schimbare o retrogradare, ceea ce ar genera un regres pentru cetățeni. Conform raportului Curții de Conturi, 55% dintre orașele României nu respectă pragul minim de 10.000 de locuitori, iar multe dintre acestea au populații sub 2.000.
Analiza a inclus 310 comune și orașe, iar rezultatele arată că toate acestea nu oferă toate facilitățile cerute de lege. De cealaltă parte, unele comune, precum Dumbrăvița din Timiș, au o populație care depășește 20.000 de locuitori și dispun de infrastructură mai bună decât anumite orașe.
Viceprimarul comunei Dumbrăvița a menționat că cetățenii nu își doresc clasificarea ca oraș pentru a beneficia de taxe mai mici.
Beneficiile obținerii unui statut superior sunt evidente pentru edili, incluzând fonduri mai mari din partea statului și o autonomie sporită. Totuși, Curtea de Conturi a subliniat că mai puțin de o treime dintre comunele și orașele mici reușesc să se finanțeze din venituri proprii într-o proporție de peste 50%.
În concluzie, pentru a eficientiza sistemul administrativ, este necesară o reformă legislativă și o analiză aprofundată a situației actuale. Deși s-au discutat proiecte de reorganizare administrativă, rezultatele încă întârzie.
Recent, s-a luat în discuție în cadrul coaliției o posibilă reclasificare a localităților, propunându-se ca pentru a deveni municipii să fie necesari doar 25.000 de locuitori, și nu 40.000, cum este în prezent.
Cseke Attila, Ministrul Dezvoltării, a afirmat că este esențial să se revizuiască criteriile, având în vedere modificările demografice și de organizare teritorială din ultimii 20 de ani. Totuși, o decizie finală în acest sens a fost amânată.
