Ambele țări își doresc cetățeni pregătiți și responsabili în fața dezastrelor naturale sau a posibilelor atacuri în anii următori. În Lituania, autoritățile discută deschis cu cetățenii despre pericolele cu care se confruntă țara și despre cum să se pregătească în cazul unor dezastre naturale, incidente nucleare sau chiar în situația unei invazii.
Paul Angelescu, corespondent PROTV: „Capitala Lituaniei, Vilnius, se află la doar 30 de kilometri în linie dreaptă de granița cu Belarusul. Luna trecută, primăria din Vilnius a făcut public un plan de evacuare a orașului. Vorbim de un municipiu cu 700.000 de locuitori. Documentul conține detalii despre ruta pe care trebuie să o urmeze fiecare locuitor, în funcție de cartierul în care locuiește.”
Atenția autorităților și pregătirea cetățenilor
Žygimantas Solovjovas conduce departamentul de apărare civilă din cadrul primăriei din Vilnius. El afirmă: „Situația actuală ne arată că trebuie să fim pregătiți. Ceea ce spun este că trebuie să fim întotdeauna în alertă. Aceste acțiuni trebuie să fie parte din mentalitatea noastră. Când suntem informați, suntem mai în siguranță. Este esențial să ne gândim la ce vom face dacă se va întâmpla ceva.”
În cazul unei crize, au fost deja stabilite puncte în oraș unde locuitorii fără mașină se pot aduna pentru a fi evacuați cu autobuzele de transport în comun.
Zygimantas Solovjovas: „Planul arată că, dacă nu ai un mijloc de transport, trebuie să te îndrepți către un loc specific notat în plan, în cartierul tău, pentru a fi preluat de primărie.”
Șoferii au fost deja instruiți pentru situațiile în care sistemele de comunicații ar putea ceda.
Zygimantas Solovjovas: „Ceea ce trebuie să știm este că, în prezent, testăm un fel de sistem GPS, astfel încât autobuzul obține locația similar unui șofer de taxi, iar întreaga rută este plasată în dispozitivul său fără a necesita mai multe indicații.”
O mare parte a cetățenilor din Lituania înțeleg că scopul acestor pregătiri pentru situații extreme este să-i protejeze, nu să-i sperie:
Zygimantas Solovjovas: „Un procent mic din populație mai crede în campaniile de dezinformare, aproximativ 10-15%. Acesta nu reprezintă o masă critică.”
Încrederea publicului general în autorități este, de asemenea, destul de ridicată:
Zygimantas Solovjovas: „Avem un nivel de încredere mai crescut în ultimii 10 ani, ceea ce ne permite să implementăm aceste planuri. Cred că acesta este răspunsul principal.”
Ministerul de interne a inventariat și marcat cu semne distinctive toate spațiile subterane din Lituania care pot servi ca adăposturi antiaeriene, inclusiv parcările din centrul orașului. Informațiile sunt disponibile prin intermediul unor hărți online, care includ adresa, coordonatele și detaliile fiecărui adăpost.
Donatas Gurevicius, consilier în cadrul departamentului pentru situații de urgență din Lituania, menționează: „45% dintre cetățeni știu cum să reacționeze în caz de evacuare, ceea ce înseamnă să își părăsească locuința sau locul de muncă.”
El subliniază că fiecare lituanian este instruit să supraviețuiască independent timp de 72 de ore în cazul unor dezastre sau războaie. Recomandarea oficială este ca toată lumea să aibă pregătit un bagaj de urgență, iar ghidurile publicate indică ce trebuie să conțină acesta și cum trebuie organizat.
Donatas Gurevicius: „Aceasta este strategia noastră. Toată lumea trebuie să fie pregătită. Am inclus acest aspect în legea protecției civile: cetățenii trebuie să fie în măsură să reziste 72 de ore.”
„Acesta este un rucsac de 70 de litri. Tot ce vedeți pe masă încape în el. Recomandăm ca greutatea rucsacului să fie de maximum 20% din greutatea corporală”, adaugă el.
În rucsac ar trebui să se afle haine călduroase, bocanci, conserve, apă, medicamente și bani cash, precum și baterii externe, stații de radiorecepție și saci de dormit.
Lituanienilor li se recomandă să aibă copii după documentele importante și fotografii cu familia și apropiații, în cazul în care trebuie să îi caute cu ajutorul voluntarilor.
„Le spui, uite, aceasta este sora mea. Vă las această fotografie, vă rog să o căutați.”
Șoferii sunt sfătuiți să mențină tot timpul cel puțin jumătate din rezervorul de combustibil plin.
Pompierii desfășoară astfel de instructaje în cămine, școli și chiar cu preoții din biserici, care pot răspândi mesajul în comunitate.
Cercetașii polonezi și educația pentru supraviețuire
În Polonia, reziliența este un mod de viață. Copiii sunt învățați de mici cum să gestioneze situațiile limită. Cercetașii polonezi din comuna Jaktorów, de lângă Varșovia, sunt instruiți să tragă cu muniție de război sub atenta supraveghere a instructorilor adulți, care sunt și ei foști cercetași.
Mateus Kedierski, instructor al cercetașilor polonezi, declară: „Cursurile de tragere nu sunt obligatorii, ci sunt pentru cei curioși. Pregătim tinerii pentru viața de adult, nu doar pentru a folosi armele, ci și pentru a-i învăța responsabilitatea.”
De anul trecut, guvernul polonez a introdus în școli ore de Educație cu Armata, unde soldații predau copiilor tehnici de supraviețuire, cursuri de prim ajutor și cum să evacueze clădirile sau să se adăpostească.
Piotr Otrebski, purtător de cuvânt al ministerului educației din Polonia, afirmă: „Necesitatea acestui program este evidentă. Situația internațională se schimbă, iar noi trebuie să ne adaptăm.”
Anul acesta, începând cu clasa a 8-a, au fost incluse și cursuri de mânuit și tras cu arma în poligon. Acestea sunt desfășurate în sălile de sport ale școlilor, utilizând replici sau arme cu senzori laser.
Piotr Otrebski: „Nu ne propunem să pregătim copiii polonezi pentru operațiuni militare. Obiectivul nostru este să creștem reziliența civililor și să le îmbunătățim abilitățile de reacție la diverse amenințări.”
Generalul Bugoslaw Pacek: „Da, scopul este ca populația să rămână și să acționeze profesionist în comunitățile lor.”
În concluzie, lituanienii și polonezii își dezvoltă continuu abilitatea de a face față provocărilor actuale, ceea ce reflectă angajamentul lor față de siguranța națională și pregătirea cetățenilor pentru eventuale crize.
