După recentele alegeri parlamentare, Letonia își reafirmă orientarea pro-occidentală, în ciuda ascensiunii partidelor populiste. Andris Kulbergs, un nou politician din sectorul privat, a declarat că rezultatul reflectă dorința alegătorilor de a aduce schimbări într-o țară cu 1,8 milioane de locuitori, afectată de stagnare economică și declin demografic.
Provocarea principală pentru noua configurație politică este formarea unei coaliții majoritare în Saeima, parlamentul unicameral al Letoniei, stat membru al Uniunii Europene și NATO, care se învecinează cu Rusia și Belarus. Lista Unită a obținut 35,3% din voturi, asigurându-și 42 de locuri din 100, un rezultat istoric pentru democrația letonă de la independența din 1990. Prezența la vot a fost de 51,8%, un indicator al interesului alegătorilor.
Partidele din actuala coaliție de centru-dreapta includ Alianța Națională, cu 8,9% din voturi și 10 locuri, și Noua Unitate, cu 6,3% și 7 locuri. Uniunea Verzilor și a Agricultorilor nu a reușit să treacă pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament. Astfel, Lista Unită și cele două partide partenere au obținut împreună 50,5% din voturi.
Problemele legate de securitate au dominat campania electorală, în contextul războiului din Ucraina. Letonia, care face parte din NATO și UE din 2004, consideră Rusia o amenințare majoră și a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, ajungând aproape la 5% din PIB. Majoritatea partidelor cu șanse de a intra în Parlament susțin întărirea capacităților militare și continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Cu toate acestea, problemele socio-economice, precum costul ridicat al vieții și salariile mici, au fost în centrul atenției alegătorilor. Printre partidele populiste, Letonia pe primul loc (LPV) a obținut 13,1% din voturi, fiind condusă de Ainars Slesers, iar Puterea Suverană (SV) a înregistrat 11,7% din voturi. Aceste formațiuni au abordări diferite față de ajutorul acordat Ucrainei și cheltuielile militare.
În plus, Progresiștii (PRO), un partid social-democrat pro-european, a obținut 7,8% din voturi. Schimbările în votul populației vorbitoare de limbă rusă, care reprezintă aproximativ 35% din totalul populației, indică o tranziție de la identitate la criterii economice și sociale, favorizând partidele populiste.
