Legea integrității este din nou pe agenda Parlamentului, după decizia Curții Constituționale a României (CCR), care a confirmat constituționalitatea amendamentului ce vizează persoanele aflate în stare de incompatibilitate sau conflict de interese. Aceasta prevede că cei care sunt găsiți în astfel de situații își pierd mandatul și nu pot ocupa funcții publice timp de trei ani.
Amendamentul, propus de PSD, a fost contestat de USR, PNL și de Președintele Nicușor Dan, care au argumentat că aplicarea sa retroactivă este neconstituțională. Totuși, 5 din cei 8 judecători prezenți la CCR au susținut că efectele legii sunt relevante în prezent, contrar opiniei contestatarilor.
Judecătorii au explicat că, pentru a menține integritatea funcției publice, sancțiunea nu se aplică individului, ci mandatului afectat de conflictul de interese. Aceștia au subliniat necesitatea de a proteja statul de eventualele fapte vicioase ale titularilor de funcții.
Într-o altă decizie, CCR a declarat că declarațiile de interese financiare nu pot fi publicate, argumentând că informațiile conținute sunt similare cu cele din declarațiile de avere, ceea ce ar putea încălca dreptul la viață privată. Cei care susțin publicarea acestor declarații consideră că ele oferă un echilibru între transparența informațiilor și protecția vieții private.
Legea va fi discutată din nou în Parlament săptămâna viitoare, iar dacă nu este aprobată până pe 31 august, România riscă să piardă aproape 800 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
