Kefirul: superalimentul care îmbunătățește digestia și sănătatea generală

Kefirul: superalimentul care îmbunătățește digestia și sănătatea generală

Kefirul este o băutură obținută prin fermentarea laptelui cu ajutorul unor culturi de bacterii și drojdii. Aceste microorganisme transformă lactoza în acid lactic, rezultând o băutură cu un gust acrișor și ușor efervescent. Numele său provine din cuvântul turcesc „keyif”, care reflectă starea de bine generată de consum.

Culturile de kefir, cunoscute și sub denumirea de „grăunțe”, au o formă similară cu buchețelele de conopidă și sunt compuse dintr-o varietate de bacterii lactice, drojdii și o substanță polizaharidică numită kefiran. Aceste grăunțe nu conțin gluten și pot fermenta atât lapte de origine animală, cât și lapte vegetal sau lichide dulci. Totuși, kefirul din lapte animal este considerat cel mai nutritiv, având un conținut ridicat de proteine, calciu și potasiu.

Comparativ cu iaurtul, kefirul se distinge prin diversitatea tulpinilor microbiene utilizate în procesul de fermentare, având de la 50 de tulpini în sus, în timp ce iaurtul folosește, de obicei, doar două. Aceasta îi conferă kefirului un conținut de probiotice superior, de trei până la zece ori mai mult decât iaurtul, ceea ce îl face mai ușor de digerat și cu o textură lichidă.

Beneficiile kefirului sunt variate. Consumul regulat al acestuia poate sprijini sănătatea digestivă, ajutând la ameliorarea constipației și a sindromului de colon iritabil. Probioticele din kefir contribuie la absorbția nutrienților și la menținerea unui microbiom sănătos. De asemenea, acesta are efecte benefice asupra sistemului imunitar, inhibând microorganismele patogene și având proprietăți antimicrobiene.

Kefirul este, de asemenea, o sursă semnificativă de calciu, magneziu și vitamina K2, nutrienți esențiali pentru sănătatea oaselor. Cercetările preliminare sugerează că probioticele din kefir pot ajuta la controlul glicemiei și la reducerea colesterolului rău.

Pe lângă probiotice, kefirul oferă și proteine complete, fosfor, potasiu și vitamine din complexul B, având și potențiale efecte antioxidante și antiinflamatoare.

Moduri de consum: Kefirul poate fi savurat simplu sau folosit în diverse preparate, de la smoothie-uri la sosuri de salată. Poate înlocui iaurtul în diverse rețete, aducând un gust acrișor și o textură pufoasă. De exemplu, un tzatziki simplu se prepară amestecând kefir cu castravete ras, usturoi și ierburi aromate.

Preparare acasă: Realizarea kefirului acasă este un proces simplu. Ai nevoie de grăunțe de kefir, lapte și un borcan de sticlă. După ce adaugi grăunțele în lapte, lasă amestecul la temperatura camerei timp de 18–24 de ore. Kefirul este gata când devine dens și acrișor, iar grăunțele pot fi reutilizate pentru o nouă serie.

Precauții: Persoanele cu intoleranță severă la lactoză sau alergii la proteina din lapte ar trebui să folosească variante vegetale de kefir. De asemenea, este recomandat ca persoanele cu sistem imunitar slăbit, femeile însărcinate și copiii să consulte un medic înainte de consum.

Etichete: alimentație digestie kefir probiotice sănătate
Autor: Paraschiv Dumitru