Ion Iliescu, primul președinte ales democratic al României după căderea comunismului, a încetat din viață marți, la vârsta de 95 de ani. Iliescu a fost o figură centrală în evenimentele din decembrie 1989, când România a scăpat de regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, dar a fost și acuzat de crime împotriva umanității pentru rolul său în revoluția sângeroasă, care s-a soldat cu peste 1.100 de morți.
Deși a fost reales de două ori, în 1992 și 2000, Iliescu s-a retras din viața publică în 2017, iar în ultimii ani sănătatea sa s-a deteriorat. A fost internat într-un spital din București din 9 iunie, unde medicii au anunțat că a decedat la ora 15:55, după ce s-au străduit să îi ofere îngrijiri adecvate.
Guvernul României a confirmat decesul și a transmis condoleanțe familiei, anunțând viitoarele planuri pentru funeralii de stat. Partidul Social Democrat (PSD), pe care Iliescu l-a fondat, a declarat că ziua de marți este una tristă pentru țară.
Iliescu a fost acuzat de crime împotriva umanității în mai multe rânduri, inclusiv pentru reprimarea protestelor din 1990, când a chemat minerii să intervină. Aceste acțiuni au fost criticate pe scară largă și au lăsat o amprentă controversată asupra carierei sale politice.
În plus, Iliescu a fost o figură proeminentă în tranziția României către democrație, având un rol important în stabilirea noilor instituții ale statului. Criticii săi susțin că a perpetuat o parte din vechiul sistem comunist, încercând să se mențină la putere prin metode autoritare.
Născut pe 3 martie 1930, Iliescu a avut o carieră politică tumultoasă, fiind ministru în perioada comunistă și ajungând la conducerea țării în momentul crucial al revoluției. Moartea sa lasă în urmă un mozaic complex de realizări și controverse, iar impactul său asupra României va continua să fie dezbătut.
