Un recent studiu realizat pe chiţcani arboricoli, mamifere diurne asemănătoare primatelor, a scos la iveală efectele negative ale expunerii prelungite la lumina artificială pe timpul nopții asupra sănătății mentale. Cercetătorii de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din China și alte instituții au observat comportamente similare depresiei la aceste animale după o expunere de două ore la lumină albastră, timp de trei săptămâni.
Simptomele observate au inclus o scădere cu 20% a preferinței pentru zaharoză, o diminuare a curiozității exploratorii și probleme cu memoria pe termen lung. Prin tehnici avansate de trasare neuronală, echipa a identificat un circuit vizual care nu a fost studiat anterior, implicând celulele ganglionare retiniene care transmit semnale către nucleul perihabenular (pHb), ce influențează nucleul accumbens, o regiune crucială în reglarea dispoziției.
Cercetătorii au observat că, atunci când activitatea neuronilor din pHb a fost inhibată chimic, comportamentele depresive induse de lumina nocturnă nu s-au mai manifestat. Analizele ulterioare ale ARN-ului au arătat modificări genetice asociate cu depresia, sugerând efecte pe termen lung.
Pe măsură ce expunerea la ecrane și poluarea luminoasă devin din ce în ce mai comune, rezultatele acestui studiu ridică întrebări importante despre efectele luminii artificiale asupra sănătății mentale. Profesorul Yao Yonggang, implicat în cercetare, a subliniat că aceste descoperiri oferă atât un avertisment, cât și o direcție pentru viitoare intervenții care ar putea atenua efectele negative, păstrând totodată avantajele luminii artificiale în viața cotidiană.
