Un studiu recent a analizat datele medicale din ultimele două decenii și a constatat că nivelurile în creștere de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă pot influența parametrii sângelui uman, esențiali pentru echilibrul acid-bazic al organismului.
Deși valorile actuale se încadrează în limitele normale, tendințele sugerează că expunerea crescută la CO2 ar putea avea efecte pe termen lung. Un marker important asociat cu dioxidul de carbon ar putea ajunge aproape de limitele superioare ale intervalului normal în următoarele decenii, având implicații semnificative pentru tineri, a căror dezvoltare va fi afectată de această expunere.
Conform studiului realizat de cercetătorii australieni, analiza datelor a relevat modificări în chimia sângelui care corespund cu creșterea concentrației de CO2 din atmosferă. Aceasta a fost determinată prin evaluarea compoziției sângelui folosind datele din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES), care a inclus aproximativ 7.000 de participanți anual între 1999 și 2020.
Rezultatele au arătat o creștere a nivelului mediu de bicarbonat din sânge, de la 23,8 la 25,3 miliechivalenți pe litru, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 7% în perioada studiată. Aceasta se aliniază cu tendința de creștere a CO2-ului din atmosferă, în timp ce nivelurile de calciu și fosfor au scăzut cu 2% și, respectiv, 7%.
Profesorul asociat Alexander Larcombe a subliniat că aceste modificări sunt graduale și că organismul uman ar putea deja compensa schimbările în compoziția atmosferei. Totuși, pe termen lung, o concentrație mai mare de CO2 ar putea afecta mecanismele fiziologice care mențin stabilitatea pH-ului sanguin.
Specialiștii avertizează că aceste rezultate sugerează o nouă dimensiune a riscurilor legate de schimbările climatice, ce depășește efectele evidente precum fenomenele meteorologice extreme. Monitorizarea continuă a nivelului de CO2 și a sănătății publice devine din ce în ce mai importantă pentru a înțelege impactul pe termen lung asupra populației.
