Într-un climat economic caracterizat de incertitudini și competiție regională intensă, stabilitatea fiscală este esențială pentru dezvoltarea națională. Recent, s-a discutat despre posibilitatea înlocuirii cotei unice de impozitare, un sistem care a jucat un rol crucial în economia României în ultimele două decenii, cu un model progresiv de taxare.
Un fost ministru al Muncii a afirmat că România pierde anual aproximativ 11,8 miliarde de euro din cauza cotei unice, sugerând că impozitarea progresivă ar putea fi o soluție pentru a penaliza contribuabilii mai productivi. În paralel, se subliniază necesitatea reducerii evaziunii fiscale, care ar putea îmbunătăți bugetul statului și ar permite recompensarea adecvată a muncitorilor harnici.
Statisticile indică un decalaj semnificativ în ceea ce privește încasările din TVA, România având o rată de încasare de 36%, comparativ cu media Uniunii Europene de doar 5,4%. Aceasta se traduce într-o pierdere estimată de peste 10 miliarde de euro.
Pe parcursul decadelor, cota unică, introdusă în 2005, a fost esențială pentru stimularea investițiilor străine și a antreprenoriatului. De exemplu, numărul companiilor active a crescut semnificativ, de la 455.000 în 2004 la peste 1.152.000 în 2022, iar investițiile anuale s-au majorat de la 2,6 miliarde de euro la 7,5 miliarde de euro între 2005 și 2008.
Criticii sistemului progresiv argumentează că acest model nu garantează automat creșterea veniturilor bugetare și pot conduce la evaziune fiscală crescută. De asemenea, se atrage atenția asupra riscurilor de migrație a specialiștilor către forme de organizare fiscală mai avantajoase.
Fundația RBL subliniază că problema principală a bugetului României nu este structura impozitării, ci colectarea ineficientă a impozitelor. Propunerile includ menținerea cotei unice, modernizarea agenției fiscale și digitalizarea proceselor de administrare fiscală.
În concluzie, soluțiile pentru consolidarea bugetului ar trebui să se bazeze pe strategii bine gândite și nu pe experimente fiscale riscante.
