Ilie Bolojan a subliniat că această percepție derivă din modul în care sunt organizate campaniile electorale. „O parte semnificativă dintre candidații la Președinție derulează campanii ce se aseamănă mai mult cu cele pentru funcția de prim-ministru”, a declarat el.
Este esențial ca oamenii să conștientizeze că, în cazul în care noul președinte al României nu colaborează cu Guvernul, situația actuală nu se va îmbunătăți. Un slogan electoral nu poate înlocui proiectele concrete.
Bolojan a fost întrebat dacă românii continuă să-l perceapă pe președinte ca pe un tătuc și dacă președintele dispune de aceleași pârghii de acțiune precum Guvernul. „Nu pot spune dacă există o imagine clară a președintelui ca tătuc, dar în mod cert, românii cred că președintele are mai multe puteri decât stipulează Constituția”, a afirmat el.
„Această percepție este rezultatul modului în care sunt desfășurate campaniile electorale, în care mulți candidați își asumă responsabilități ce țin de funcția de prim-ministru. Aceasta aduce prejudicii întregii lumi politice, deoarece creează așteptări nerealiste care în final nu sunt împlinite; observăm o tendință de a câștiga voturi prin opoziție, în loc de susținere”, a explicat Bolojan pentru Bihoreanul.
El a continuat să clarifice că, atunci când milioane de cetățeni votează pentru președinte, se presupune că acesta deține o putere semnificativă, dar realitatea nu este aceeași. „România are un sistem constituțional care împarte puterea între președinte și guvern. În anii '90, când a fost redactată Constituția, scopul era să evităm o nouă dictatură asemănătoare cu cea a lui Nicolae Ceaușescu”, a adăugat el.
„Dacă cele două centre de putere, președintele și guvernul cu majoritatea parlamentară, colaborează, pot realiza lucruri importante. Însă, în cazul unui conflict, inițiativele benefice sunt întârzieri, iar dacă nu se pot sprijini reciproc, se pot sabota reciproc, ceea ce se întâmplă frecvent”, a argumentat Bolojan.
În concluzie, el a subliniat importanța colaborării între președinte și Guvern, afirmând că „împărțirea populației în buni și răi nu rezolvă problemele economice precum plata salariilor sau pensiilor, inflația sau scăderea puterii de cumpărare. Aceste probleme pot fi soluționate doar prin acțiuni coordonate și colaborare”.
