Executivul român planifică modificări semnificative în domeniul legislației insolvenței, cu scopul de a îmbunătăți eficiența recuperării datoriilor către stat. Vicepremierul Barna Tanczos a subliniat că aceste măsuri vizează descurajarea utilizării insolvenței ca metodă de a evita obligațiile fiscale.
Printre propunerile avansate se numără responsabilizarea rapidă a administratorilor care gestionează firmele în insolvență, limitarea perioadei în care o companie poate rămâne în această situație, precum și restricții pentru cei care deschid noi firme după falimentul unor societăți anterioare. De asemenea, se intenționează o transparență sporită în publicarea planurilor de reorganizare.
Aceste modificări fac parte dintr-un angajament mai amplu asumat de Guvern în fața Comisiei Europene, având ca obiectiv reducerea deficitului bugetar sub 3%. Strategia include, printre altele, accelerarea procedurilor de insolvență și stimularea practicienilor în domeniu pentru a finaliza cât mai repede procesele de reorganizare sau faliment.
Un aspect important al reformelor este reducerea decalajului de TVA, care a fost responsabil pentru pierderi semnificative în colectarea acestui impozit. Guvernul urmărește să tragă la răspundere administratorii care introduc intenționat IMM-uri în insolvență, în special în cazurile în care datoriile fiscale depășesc 50% din activele totale ale firmei.
Comisia Europeană estimează că, în 2022, decalajul de TVA a fost de 30,6%, reprezentând aproximativ 41,8 miliarde lei, în scădere față de anul anterior. Totuși, datele preliminare pentru 2023 indică o creștere a acestuia la 33,7%, ceea ce ar putea traduce în pierderi de aproximativ 54 miliarde lei pentru bugetul de stat.
