Ministrul pentru Afaceri şi Resurse Minerale al Groenlandei, Nathanielsen, a subliniat că insula nu îşi doreşte să devină un centru de exploatare minieră pe scară largă, în ciuda potenţialului său geologic vast. „Avem deja proiecte promiţătoare în desfăşurare, dar nu dorim ca întreaga insulă să fie acoperită de mine”, a declarat acesta.
În prezent, Groenlanda dispune de doar două mine funcţionale, însă un studiu recent, realizat de Serviciul Geologic al Danemarcei şi Groenlandei, a evidenţiat că 25 dintre cele 34 de materii prime critice identificate de Comisia Europeană se găsesc pe teritoriul insulei.
Autorităţile din Groenlanda se confruntă cu presiuni internaționale, în special din partea SUA şi UE, care doresc să îşi reducă dependenţa de China pentru pământurile rare. Recent, Critical Metals Corporation a solicitat un împrumut de 120 de milioane de dolari din partea Export-Import Bank of the United States pentru a dezvolta mina Tanbreez, situată în sudul insulei.
În plus, un consorţiu danezo-francez a obţinut o licenţă pe 30 de ani pentru exploatarea anortozitului, o rocă bogată în aluminiu, în vestul Groenlandei. CEO-ul companiei miniere Amaroq, Eldur Olafsson, a lăudat Groenlanda ca fiind un loc excepţional pentru operaţiuni miniere, menţionând atât geologia sa unică, cât şi regimul de reglementare inspirat de principiile nordice.
Oficialii locali au accentuat importanţa respectării standardelor de mediu, sociale şi de guvernanţă, avertizând că sprijinul public pentru industria minieră depinde de aceste criterii. Nathanielsen a afirmat că orice compromis în aceste privinţe ar putea duce la pierderea susţinerii comunităţii.
