Agenția de evaluare financiară Fitch a decis recent să mențină ratingul suveran al României la BBB minus, cu o perspectivă negativă, ceea ce sugerează că țara se află aproape de un nivel considerat "junk" (nerecomandat pentru investiții).
Florin Cîțu, fost premier și președinte al PNL, a declarat că vinovații pentru această situație economică gravă sunt transformați în eroi prin propaganda actuală, fără a specifica numele acestora. El a subliniat că deciziile politice din anii anteriori, în special cele din ultimul an, au contribuit la recesiune și la creșterea inflației, aducând astfel România într-o poziție precarious.
Cîțu a afirmat: "Este fascinant cum funcționează propaganda. Din păcate, aceasta nu rezolvă problemele, ci doar ascunde dezastrul temporar. Cei care au contribuit la aducerea țării în această situație sunt considerați eroi, în ciuda realității."
Motivul menținerii ratingului nu este clar, dar Cîțu sugerează că a fost o decizie luată pe baza unor promisiuni neoficiale, în condițiile în care politica fiscală a fost caracterizată de creșteri ale cheltuielilor publice fără o bază solidă economică.
Comisia Europeană a subliniat că un factor major în creșterea deficitului bugetar a fost sporirea cheltuielilor pentru salarii și pensii în sectorul public. Aceste cheltuieli sunt continue și pun presiune asupra bugetului național de-a lungul anilor.
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a adăugat că România a adoptat din 2017 politici bugetare nesustenabile, crescând cheltuielile mai rapid decât veniturile fiscale, ceea ce a dus la un deficit semnificativ.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, cheltuielile bugetare în 2025 au atins 569,4 miliarde lei, în timp ce veniturile au fost de 466,9 miliarde lei, rezultând un deficit de peste 102 miliarde lei. În plus, România a încheiat 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, reprezentând aproximativ 7,9% din PIB.
Economiștii au avertizat că modelul actual bazat pe consum și deficit nu poate susține o dezvoltare economică sănătoasă pe termen lung. Deși deficitul bugetar s-a temperat în primele cinci luni din 2026, statul continuă să cheltuie mai mult decât încasează.
