Cristina Chiriac, economistă și președintă a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), a realizat un studiu despre impactul Legii nr. 11/2025 privind echilibrul de gen în conducerea companiilor din România. Această lege a fost adoptată pentru a implementa directivele Uniunii Europene referitoare la reprezentarea femeilor în consiliile de administrație.
Studiul intitulat „Legea care nu se aplică” analizează situația femeilor în conducerea celor 85 de companii listate la Bursa de Valori București. Conform cercetării, numărul femeilor din aceste consilii a rămas constant, având 82 de reprezentante atât înainte, cât și după aplicarea legii.
Analiza a scos la iveală că, din cele 75 de consilii pentru care s-au putut obține date, 25 nu au nicio femeie în componență, iar aceste consilii gestionează un număr total de 12.006 angajați. De asemenea, femeile reprezintă 20,3% din totalul locurilor din organele de conducere, dar doar 9,9% dintre acestea sunt directori generali.
Cristina Chiriac subliniază că problema nu constă doar în numărul femeilor din consilii, ci și în modul în care competențele sunt recunoscute și promovate, indiferent de gen. De asemenea, cercetarea a evidențiat diferențe semnificative între companiile de stat și cele private în ceea ce privește atingerea obiectivelor de echilibru de gen.
În companiile de stat, procentul de reprezentare feminină este de 60%, comparativ cu 29,2% în sectorul privat. Chiriac afirmă că întreprinderile publice beneficiază de un sistem formalizat de selecție a administratorilor, ceea ce poate explica aceste diferențe.
Un alt aspect important este că, deși unele companii au atins procentul minim de reprezentare a femeilor, nu este garantată o distribuție echitabilă a puterii în cadrul acestor organizații. De exemplu, doar șapte femei ocupă funcția de director general pe întreaga piață reglementată din București.
În concluzie, Chiriac își exprimă îngrijorarea cu privire la eficiența legii și la modul în care este monitorizată aplicarea ei. Deși există un cadru legislativ, rezultatele obținute nu reflectă o schimbare semnificativă în reprezentarea femeilor în conducerea companiilor din România.
