Sudanul se confruntă cu "cea mai gravă criză umanitară din lume", conform informațiilor furnizate de AFP.
Ministerul sudanez al Sănătății a raportat 942 de noi infectări și 25 de decese în ziua de miercuri, după ce marți s-au înregistrat 1.177 de cazuri noi și 45 de decese.
Epidemia a izbucnit după săptămâni de atacuri cu drone, atribuite paramilitarilor din Forțele de Sprijin Rapid (FSR), care sunt în conflict cu armata sudaneză, atacuri ce au dus la întreruperea alimentării cu apă și electricitate a capitalei.
Săptămâna trecută, armata sudaneză a anunțat că a reușit să alunge paramilitarii din ultimele lor poziții din Omdurman, parte a zonei metropolitane Khartoum, finalizând astfel preluarea controlului asupra întregului stat Khartoum, după o operațiune de amploare.
Salvați Copiii a raportat că, în urma reducerii ajutoarelor din partea Statelor Unite, copii bolnavi de holeră au murit pe drum în Sudanul de Sud.
Marți, Ministerul Sănătății semnala o recrudescență puternică a holerei, cu 2.729 de cazuri și 172 de decese înregistrate într-o săptămână, statul Khartoum concentrând 90% din noile infectări.
Autoritățile estimează că 89% dintre pacienții plasați în izolare se află în curs de recuperare, însă sunt îngrijorate de lipsa accesului la apă curată, un factor care contribuie la extinderea epidemiei.
Aproximativ 3 milioane de persoane au fugit din statul Khartoum, însă peste 34.000 s-au întors în acest an, pe măsură ce armata a înregistrat victorii pe câmpul de luptă, conform datelor ONU. La întoarcere, acestea au descoperit un peisaj devastat, cu clădiri distruse și fără acces la apă potabilă.
Conform UNICEF, agenția ONU pentru copii, peste un milion de copii sunt expuși riscului de a contracta holera în diverse zone ale statului Khartoum.
De la începutul anului, doar acest stat a înregistrat peste 7.700 de cazuri, inclusiv 1.000 de copii sub cinci ani, și 185 de decese.
„Sudanul se află în pragul unui dezastru de sănătate publică de proporții,” a avertizat Eatizaz Yousif, director pentru Sudan al International Rescue Committee (IRC).
Acesta a subliniat că combinația dintre conflict, deplasările de populație, infrastructurile distruse și accesul limitat la apă curată alimentează recrudescența holerei și a altor boli mortale.
Răspândirea bolii riscă să se agraveze odată cu sezonul ploios ce debutează în iunie, care va limita considerabil accesul la ajutor umanitar.
Holera este deja endemică în Sudan, însă infectările au devenit mai frecvente și mai virulente din cauza prăbușirii infrastructurii sanitare și a devastărilor cauzate de război.
Astfel, 90% dintre spitalele din zonele de conflict sunt închise.
Această infecție intestinală acută se transmite prin alimente și apă contaminate cu bacteria vibrio cholerae, în general provenind din materii fecale, și poate conduce la deces în câteva ore în lipsa tratamentului.
De la începutul anului 2024, autoritățile sanitare ale țării au raportat peste 65.000 de cazuri de holeră și peste 1.700 de decese în 12 dintre cele 18 state ale Sudanului.
Ajuns în al treilea an, conflictul a provocat zeci de mii de morți, a forțat 13 milioane de persoane să își părăsească locuințele și a generat ceea ce ONU a descris ca fiind „cea mai gravă criză umanitară” actuală din lume.
Sudan este divizat din aprilie 2023 de lupta sângeroasă pentru putere dintre generalul Abdel Fattah al-Burhan, șeful armatei și liderul de facto al țării de la lovitura de stat din 2021, și fosta sa mână dreaptă, Mohamed Hamdan Dagalo, comandantul paramilitarilor din Forțele de Sprijin Rapid (FSR).
