Recent, epavele unor nave scufundate de forțele germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au ieșit la suprafață în apropierea Porților de Fier 2, dar autoritățile nu pot interveni pentru a le recupera. Aceasta din cauza riscurilor pe care le prezintă, deoarece navele conțin încă armament.
Profesorul de istorie, Romeo Popa, a menționat că sunt aproximativ 170 de epave pe malul sârbească și 20 pe cel românesc, ceea ce complică orice acțiune de recuperare. Situația a fost agravată de seceta severă, care a dus la scăderea semnificativă a debitelor Dunării.
În acest context, în Corabia, județul Olt, fluviul s-a retras cu câțiva metri, iar bărcile trebuie mutate constant mai aproape de apă. Adâncimea maximă a apei nu depășește doi metri, ceea ce face navigația dificilă.
La Galați, un număr mare de barje se află în port, incapabile să plece din cauza nivelului scăzut al apei. Dan Tivilichi, directorul Administrației Porturilor Dunării Maritime, a declarat că transportul pe Dunăre a devenit imposibil.
Compania locală de alimentare cu apă din Galați intenționează să angajeze scafandri pentru a curăța sursele de apă, a căror capacitate a fost redusă la jumătate. Apele Române au raportat un coeficient de umplere de 70% în lacurile de acumulare, ceea ce subliniază gravitatea situației.
În data de 3 august, debitul Dunării la intrarea în țară a fost de 1.500 mc/s, cu 25% mai puțin față de aceeași perioadă din anul anterior. Prognozele sugerează o scădere și mai mare, ceea ce ar putea afecta serios navigația și resursele de apă din zonă.
În Serbia, centrala hidroelectrică principală funcționează la doar 20% din capacitate din cauza debitului scăzut, iar premierul a cerut populației să reducă consumul de energie. Ungaria se confruntă cu o situație similară, cu o posibilă închidere a centralei Paks din cauza scăderii producției electrice.
