Recent, zeci de soldați ucraineni răniți, care au fost luați prizonieri, s-au întors acasă. Aceștia includ și tineri militari, sub 25 de ani, care au fost capturați de trupele rusești.
Rudele celor dispăruți în luptă au creat un culoar uman la intrarea într-un spital, unde soldații au fost aduși. Mulți dintre ei țineau în mâini fotografiile celor dragi, plini de speranța că întorși acasă au vești pozitive.
„Soțul meu a dispărut în regiunea Kursk. Așteptăm vești de opt luni. Sper că în curând voi reuși să-l văd, deoarece îl iubesc mult și îl aștept”, a declarat soția unui soldat dispărut.
De asemenea, rușii au difuzat o înregistrare video cu grupul lor de militari eliberați, care au fost duși în Belarus pentru a primi asistență medicală și psihologică înainte de a reveni acasă pentru îngrijiri suplimentare.
Schimbul de prizonieri a fost convenit în timpul discuțiilor de săptămâna trecută, unde fiecare parte s-a angajat să elibereze câte 1.200 de persoane.
Avertismentul secretarului general NATO
Pe de altă parte, secretarul general al NATO a subliniat necesitatea ca alianța să își întărească capacitățile de apărare. „Armatele din alianță au nevoie de mii de blindate suplimentare și de milioane de obuze de artilerie pentru a face față unui atac inamic,” a declarat acesta.
Mark Rutte a menționat că pentru a menține pacea, este esențial să ne pregătim pentru război: „Trebuie să facem un salt cuantic în apărarea noastră colectivă, deoarece pericolul nu va dispărea, chiar și după încheierea războiului din Ucraina.”
El a subliniat că NATO are nevoie de o creștere cu 400% a capacităților sale de apărare antiaeriană și antirachetă, având în vedere amenințările din partea Rusiei.
Declarațiile de la Kremlin
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a afirmat că Rusia va reacționa la acțiunile expansioniste ale țărilor NATO, subliniind că „ne rezervăm dreptul de a acționa liber.”
La summitul NATO de la Haga, șefii de stat vor discuta despre alocarea a cel puțin 5% din PIB pentru apărare, conform cerințelor administrației Trump.
Mark Rutte a propus o combinație între cheltuieli, astfel încât 3,5% din PIB să fie destinate exclusiv cheltuielilor de apărare, iar restul de 1,5% pentru investiții în securitate și infrastructură.
