Articolul referitor la alegerile din România ocupă o poziție centrală pe site-ul prestigioasei publicații El Pais.
Conform companiei de sondaje Avangarde, Dan este creditat cu 54,9% din voturi, în contrast cu 45,1% pentru adversarul său. De asemenea, CURS îi oferă 54,1% pro-europeanului Dan și 45,9% ultra-conservatorului Georgion.
Alegeri 2025
La ora 23:01, se estimează că România va avea cel mai puternic președinte din ultimele două decenii, iar numirile-cheie ale noului șef al statului vor fi de o importanță majoră.
Cu multă emoție și îngrijorare, românii s-au mobilizat încă de la primele ore ale dimineții de duminică pentru a vota în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. În primul tur, candidatul de extremă dreapta George Simion a obținut 41% din voturi, notează El Pais.
Până la ora 16:00 (ora Spaniei, 17:00 ora României), 47% din electorat își exprimase votul, comparativ cu 35% la aceeași oră pe 4 mai. Această creștere a participării a fost în mare parte datorată mobilizării active a diasporei, care a început să voteze începând de vineri. Conform datelor provizorii, 1.299.960 de români din străinătate și-au exercitat dreptul de vot, reprezentând o creștere de 75% față de primul tur.
Aceste alegeri sunt considerate cele mai importante din era democratică, având un impact semnificativ asupra viitorului geopolitic al țării. Ele au fost repetate după ce un candidat pro-rus, Călin Georgescu, care l-a susținut pe Simion, s-a impus în primul tur, iar Curtea Constituțională a anulat procesul din cauza presupuselor ingerințe externe, ceea ce a declanșat o criză politică în România.
„Am votat pentru o schimbare care să aducă prosperitate, nu pentru aventură și descurajarea investițiilor; pentru calea europeană, nu pentru izolare; pentru o societate în care se poate dialoga și în care nu suntem divizați”, a declarat Dan după ce și-a exercitat dreptul de vot într-o secție din Făgăraș.
Simion, care se declară admirator al președintelui american Donald Trump, a afirmat că dorește să se alinieze la Bruxelles cu premierul ungar Viktor Orbán. „Am votat împotriva nedreptăților comise împotriva poporului român, am votat împotriva inegalităților și umilințelor, dar și pentru ca viitorul nostru să fie decis numai de români”, a spus el.
Declarații ale alegătorilor din România
Trimisul cotidianului spaniol în România a discutat cu alegătorii români. „Sper că lupta împotriva urii și manipulării va câștiga; vreau o Românie liberă, democratică, unde să putem să ne contrazicem într-un mod civilizat”, a spus Cristina, studentă la Facultatea de Inginerie Aerospatială din București, care a așteptat mai bine de o jumătate de oră pentru a vota.
„Este un moment crucial pentru noi, nu putem să ne îndepărtăm de Europa”, a subliniat Maria, studentă la Inginerie Chimică, arătându-se optimistă în legătură cu participarea la vot.
„Ne interesează viitorul României, nu pierdem speranța că țara trebuie să continue să avanseze”, a explicat Alex, profesor de istorie, la ieșirea din Institutul Spiru Haret, unde mulți cetățeni așteptau răbdători să voteze.
În contrast, Raluca s-a arătat mai sceptică față de alegătorii lui Simion, susținând că mulți ar putea vota din nemulțumire față de actuala clasă politică.
Politologul Cristian Preda a subliniat că România nu a mai cunoscut o interferență a Kremlinului ca cea de acum. „Sprijinul oficialilor ruși pentru Georgescu a schimbat obiectivul alegerilor, având în vedere că Rusia nu s-a implicat niciodată în procesele electorale din România”, a declarat Preda pentru El Pais.
Patru scenarii apocaliptice
Preda avertizează asupra a patru scenarii pe care le consideră „apocaliptice” în cazul în care Simion ajunge la Palatul Cotroceni. Primul scenariu implică numirea lui Georgescu ca prim-ministru, ceea ce ar putea genera o criză economică semnificativă. Al doilea scenariu sugerează dizolvarea Parlamentului dacă Georgescu nu este ales în termen de 60 de zile. Al treilea scenariu vizează organizarea unui referendum asupra anulării primului tur al alegerilor, iar ultimul presupune un plebiscit pentru a transforma România dintr-o republică într-o monarhie, o procedură nepermisă de Constituție.
