Un recent studiu evidențiază faptul că intensitatea episoadelor El Niño a crescut cu aproape 40% în ultimele patru decenii, comparativ cu perioada preindustrială. Această constatare coincide cu apariția unui El Niño considerat istoric, care se manifestă prin temperaturi record la suprafața oceanelor.
Julia Cole, profesor la Universitatea din Michigan și autor principal al studiului, subliniază că nu există dovada unei perioade anterioare cu episoade El Niño de o astfel de magnitudine. Aceasta sugerează o corelație între intensificarea fenomenului și încălzirea globală.
Episoadele El Niño, care apar la intervale de doi până la șapte ani, afectează drastic vremea globală prin creșterea temperaturilor în Oceanul Pacific, perturbând astfel regimurile de precipitații și provocând fenomene extreme.
Ultimul episod a avut loc între iunie 2023 și aprilie 2024, contribuind la transformarea acestui an în cel mai călduros până acum. Studiile au arătat că aceste fenomene sunt asociate cu diverse probleme sociale și economice, cum ar fi foametea și conflictele armate.
Un aspect important al studiului a fost analiza corailor din Insulele Galápagos, care a permis cercetătorilor să observe schimbările climatice pe o perioadă de un mileniu, confirmând că intensificarea episoadelor El Niño coincide cu utilizarea combustibililor fosili din secolul al XIX-lea.
Impactul crescut al El Niño ar putea duce la fenomene extreme mai severe, precum secete, inundații și insecuritate alimentară. Cole avertizează că efectele acestui fenomen, combinat cu schimbările climatice, ar putea avea consecințe devastatoare, amplificând temperatura medie globală.
Cercetătorii subliniază importanța limitării încălzirii globale și reducerea dependenței de combustibilii fosili pentru a preveni agravarea acestor probleme climatice.
