Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a subliniat recent că politicienii aflați la putere au încălcat patru reguli fundamentale, contribuind astfel la creșterea deficitului bugetar. El a afirmat că actuala situație economică este rezultatul unei combinații de populism, lipsă de cultură economică în rândul publicului și prejudecăți cognitive printre cei informați, care preferă adesea neadevărul convenabil în locul adevărului incomod.
„Pirma regulă este să nu trăiești cu mult peste mijloacele disponibile. Cu alte cuvinte, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma. Al doilea principiu este a nu crește salariile mai rapid decât crește productivitatea, a treia a nu crește pensiile mai rapid decât cresc salariile, iar a patra regulă e să nu finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile. Aceste patru reguli ar trebui să fie cunoscute de orice absolvent de facultate economică”, a subliniat Lazea.
Regulile încălcate de politicienii români
Valentin Lazea a explicat că primul principiu ar fi trebuit să implice un buget echilibrat sau aproape de zero deficit în anii cu creștere economică mare și un deficit bugetar de maxim 3% din PIB în anii cu creștere economică mică sau negativă. Aceasta înseamnă să trăiești cât îți este plapuma”, a adăugat el.
Criticând relaxarea disciplinei fiscale din România, Lazea a subliniat că principiul fundamental al unei economii sănătoase – un buget echilibrat în vremuri de creștere și un deficit limitat la 3% din PIB în perioade dificile – a fost ignorat. El a atras atenția că această regulă a fost subminată de două idei greșite promovate în discursul public: prima, că un deficit de 3% ar fi acceptabil în orice context, nu doar în criză, și a doua, că nivelul deficitului nu contează atâta timp cât este justificat prin investiții. Lazea a respins această logică, argumentând că, dusă la extrem, ar justifica deficite uriașe, precum 15% din PIB, doar pentru că investițiile ar fi la același nivel.
Oficialul BNR a criticat și creșterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al productivității, susținând că astfel de decizii au condus la un „deficit de cont curent” sau la deprecierea cursului de schimb valutar.
Referindu-se la pensii, Lazea a afirmat că orice majorare a acestora nu ar trebui să depășească ritmul de creștere al salariilor. „Foarte puțini dintre cei 4,9 milioane de pensionari din România știu că pensiile în plată astăzi sunt finanțate din contribuțiile plătite de salariații de astăzi. Iar când actualii salariați vor deveni pensionari, pensiile lor vor fi plătite de salariații din acel moment. Acesta este pilonul întâi al pensiilor, fără acumulare într-un cont individual. Doar pilonul doi și pilonul trei sunt cu acumulare”, a explicat Lazea.
Atât mărirea salariilor, cât și a pensiilor au dus la încălcarea celui de-al patrulea principiu, statul român ajungând în situația de a finanța cheltuieli permanente din împrumuturi, venituri temporare.
„Să nu ne facem iluzii. Chiar dacă discutăm despre o eventuală reducere a evaziunii fiscale cu 2% din PIB, într-un scenariu optimist, s-ar crea loc doar pentru mărirea cheltuielilor de apărare și pentru reducerea deficitului bugetar. Astfel, orice creștere a salariilor mai rapidă decât productivitatea și a pensiilor, mai rapidă decât salariile, este iluzorie în următorii ani”, a concluzionat Lazea.
