Debitul Dunării a scăzut semnificativ, afectând alimentarea centralei nucleare de la Cernavodă. La acest moment, fluviul nu mai poate asigura cantitatea necesară de apă pentru răcirea reactoarelor, ceea ce ridică riscul opririi Unității 2 de producție a energiei electrice. În cazul în care și această unitate va fi închisă, centrala nu va mai produce energie, ceea ce ar echivala cu pierderea a aproximativ 1.400 de megawați din sistemul național.
Guvernul a intervenit, alocând 7 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru a preveni o criză energetică. O soluție propusă implică devierea unui braț al Dunării către centrala Cernavodă, la kilometrul 345, unde brațul Bala se desprinde din cursul principal.
Seceta a dus la o scădere a debitului pe ambele brațe ale Dunării, iar ecluza de la Porțile de Fier nu mai funcționează. Una dintre măsurile propuse este scufundarea a patru barje pentru a reduce viteza curgerii apei și a permite mai multă apă să ajungă la Cernavodă.
Conform estimărilor, debitul Dunării la intrarea în țară este de 1.600 de metri cubi pe secundă, dar se preconizează o scădere la 1.500. De asemenea, apa puțin adâncă afectează navigația, iar navele sunt nevoite să aștepte la ecluza sârbească.
O insulă a apărut în apropierea Galațiului, separând fluviul în două brațe distincte. În plus, apa caldă și puțină favorizează înmulțirea algelor, care pot afecta funcționarea centralei de la Cernavodă. Experții avertizează asupra riscurilor de intoxicație în cazul contactului cu aceste alge.
În concluzie, seceta severă și scăderea debitului Dunării prezintă o provocare majoră pentru sistemul energetic din România, iar măsurile de urgență sunt esențiale pentru a preveni o criză energetică.
