Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, se confruntă cu o criză severă din cauza secetei, cu debitul său atingând minime istorice. Această situație a afectat navigația, producția de energie și agricultura în mai multe țări europene.
Condițiile meteorologice nefavorabile, inclusiv precipitații sub medie și valuri repetate de căldură, au contribuit la aceste scăderi alarmante. În România, debitul fluviului este acum doar o treime din media obișnuită pentru această perioadă a anului, iar meteorologii nu prevăd schimbări semnificative în curând.
În Bulgaria, nivelurile scăzute ale apei au dus la descoperirea rămășițelor unui mamut vechi de mii de ani, iar în Serbia și Croația, epavele unor nave scufundate au ieșit la suprafață. În Budapesta, chiar o bombă din al Doilea Război Mondial a fost descoperită pe fundul fluviului, după ce apele s-au retras.
Transportul pe Dunăre este grav afectat, cu navele de marfă operând la capacitate redusă sau suspendându-și rutele. În Serbia, fluviul a atins cel mai scăzut nivel mediu din ultimii 50 de ani. În Croația, portul Vukovar a fost de asemenea afectat, iar navele sunt nevoite să-și reducă încărcăturile.
În sectorul energetic, Austria a raportat o scădere a producției de energie hidroelectrică, iar centrala nucleară din Ungaria a fost închisă din cauza lipsei de apă pentru răcire. România se confruntă cu situații similare, cu o reducere a activității centralei nucleare de la Cernavodă și impact asupra agriculturii, afectând culturi esențiale precum porumbul și floarea-soarelui.
Experții avertizează că aceste evenimente extreme ar putea deveni tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, punând în pericol nu doar ecosistemele, ci și economiile locale.
