Dunărea se confruntă cu debite alarmante, având la intrarea în România aproximativ o treime din volumul normal pentru luna august, respectiv 1.370 de metri cubi pe secundă. Prognoza hidrologilor nu aduce vești îmbucurătoare, aceștia estimând că debitul va rămâne constant în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până pe 17 august.
Sectorele afectate de secetă se extind și în alte regiuni europene, influențând și navigația pe Dunăre. Recent, două nave au eșuat din cauza bancurilor de nisip, iar căpitănia portului Drobeta Turnu Severin a confirmat că situația se agravează. Deși echipajele nu sunt în pericol, iată că navigația devine tot mai riscantă.
În aval de Porțile de Fier, condițiile rămân stabile, dar între Turnu Măgurele și Tulcea se preconizează o scădere ușoară a nivelului apei în zilele următoare. Dunărea primește o cantitate insuficientă de apă din bazinul său hidrografic, iar prognozele nu indică precipitații semnificative în perioada următoare pentru România sau zonele amonte.
Conform Observatorului European al Secetei, condițiile rămân critice în bazinul Dunării și în Balcani, iar afluenții români contribuie cu sub 10% la debitul total al fluviului. Majoritatea apei care ajunge la Baziaș provine din țările de sus, precum Germania, Austria și Serbia, Sava fiind principala sursă.
Seceta extremă afectează nu doar Dunărea, ci și alte râuri importante, precum Sava și Drava, unde s-au înregistrat restricții, iar capacitatea unor centrale nucleare a fost redusă. În Germania, navigația pe Rin a fost oprită în anumite sectoare, ceea ce a generat temeri privind impactul economic. În Franța, s-au impus restricții la consumul de apă, iar în nordul Italiei, multe localități depind de aprovizionarea cu apă din cisterne.
