Primele discuții de pace între ucraineni și ruși după 2022, desfășurate vineri în Turcia, nu au reușit să genereze încetarea focului solicitată de Ucraina și aliații săi, continuând atacurile letale pe teren.
În urma acestei întâlniri dezamăgitoare, Donald Trump a anunțat că va avea o discuție telefonică luni cu președintele rus. Obiectivul acestei conversații este clar: „Să punem capăt 'băii de sânge'”, a declarat el pe platforma sa Truth Social.
Contextul alegerilor din 2025
În mesajul său de sâmbătă, Trump a exprimat speranța că ziua respectivă va fi „produsivă”, că va avea loc o încetare a focului și că acest război extrem de violent, care nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată, se va încheia.
Duminică, la Roma, vicepreședintele american JD Vance s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a pregăti această convorbire.
Conform unui înalt oficial ucrainean, cei doi lideri au discutat despre „situația de pe linia frontului”, pregătirile pentru conversația de luni dintre Trump și Putin, posibilitatea unor sancțiuni împotriva Rusiei în absența unor rezultate și o încetare a focului.
„Liderii au abordat obiectivul comun de a pune capăt vărsării de sânge din Ucraina și au oferit informații suplimentare privind stadiul actual al negocierilor în vederea unei încetări a focului și a unei păci durabile”, a menționat Casa Albă.
Acesta a fost prima întâlnire între cei doi bărbați de la disputa lor din Biroul Oval la sfârșitul lunii februarie, o discuție care a marcat o schimbare de ton a Casei Albe față de Ucraina, conform News.ro.
Pe teren, atacurile ruse împotriva Ucrainei au continuat. O dronă rusă a lovit sâmbătă un microbuz în regiunea Sumî, provocând moartea a cel puțin nouă persoane, iar o lovitură în regiunea Kiev a ucis duminică o femeie, conform autorităților ucrainene.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, armata rusă a lansat 273 de drone explozive împotriva Ucrainei, un record, a declarat vicepremierul ucrainean Iulia Svyrydenko. Duminică, armata rusă a revendicat cucerirea unui nou oraș, Bagatyr, în regiunea Donețk.
Săptămână crucială
Înaintea convorbirii dintre Trump și Putin, liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei și Italiei au discutat duminică la telefon cu președintele american, conform Downing Street, având ca subiect situația din Ucraina și costul catastrofal al războiului pentru ambele părți.
„Depinde de președintele Putin să demonstreze mâine că dorește cu adevărat pacea și să accepte încetarea necondiționată a focului de 30 de zile propusă de președintele Trump, susținută de Ucraina și Europa”, a afirmat președintele francez Emmanuel Macron pe X.
Săptămâna viitoare se anunță a fi „crucială”, a declarat de la Roma președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Președintele este hotărât să obțină rezultate” în privința Ucrainei, a declarat trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, adăugând: „Dacă el nu poate, nimeni nu poate”.
„Presiunea asupra Rusiei trebuie să continue până când aceasta este pregătită să pună capăt războiului”, a insistat Zelenski pe rețelele de socializare.
În același timp, Vladimir Putin a subliniat duminică faptul că dorește să „elimine cauzele” conflictului și să „garanteze securitatea statului rus”.
De la întoarcerea sa la Casa Albă, Donald Trump, care plănuiește să facă un debriefing cu președintele ucrainean și cu mai mulți lideri ai statelor membre NATO după convorbirea sa cu Vladimir Putin, a făcut apel la Moscova și Kiev să „înceteze luptele”.
Până în prezent, însă, eforturile sale nu au reușit să producă progrese semnificative în soluționarea conflictului, generat de invazia rusă, care a provocat zeci de mii de victime civile și militare în peste trei ani.
Putin și Trump au avut o discuție telefonică pe 18 martie, convenind asupra unei încetări a focului de 30 de zile privind infrastructura energetică, pe care Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de încălcare.
Kremlinul își menține pretențiile maximizate: ca Ucraina să renunțe la apartenența sa la NATO, să cedeze patru dintre regiunile sale parțial controlate de Rusia, pe lângă Crimeea anexată în 2014, și să oprească livrările de arme occidentale.
Ucraina respinge cu fermitate aceste cereri și solicită retragerea armatei ruse, care ocupă în continuare aproape 20% din teritoriul său. De asemenea, Kievul cere „garanții de securitate” solide pentru a preveni o nouă invazie rusă în viitor.
