Măsurile fiscale pe care viitorul guvern urmează să le implementeze pot influența semnificativ creșterea economică, conform experților.
Comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele contribuie împreună cu aproape un sfert din economia țării, însă nu au generat nicio creștere, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Oamenii au devenit mai cumpătați, reducându-și călătoriile și frecventarea restaurantelor și a centrilor comerciale.
Pe fondul unor comenzi mai reduse, activitatea din fabrici și uzine a fost, de asemenea, diminuată. Industria continuă să experimenteze o tendință negativă, înregistrând cea mai mare scădere de 0,5%. Aceasta contribuie cu 16% la formarea PIB-ului.
Nici sectorul agricol nu a avut un început de an favorabil, neputând susține creșterea economică în primele luni.
Citește și:
- Cum a ajuns Polonia a 6-a mare economie a blocului comunitar european, ca Produs Intern Brut: ”Depășește majoritatea țărilor”
Pe de altă parte, un aspect pozitiv provine din sectorul construcțiilor. Deși are o pondere mică, sub 5% din PIB, lucrările de construcții au contribuit cu 0,4% la creșterea economică.
O altă sursă de creștere a venit din domeniul informațiilor și comunicațiilor, deși avansul este semnificativ mai mic față de anul precedent. Înainte ca inteligența artificială să devină predominantă, sectorul IT înregistra rezultate mai bune, iar acum multe companii mari din acest domeniu efectuează concedieri. O contribuție similară de 0,1% se observă și din sectorul tranzacțiilor imobiliare, în ciuda scăderii recente a vânzărilor de apartamente noi.
Investițiile în servicii publice
Statul a alocat fonduri semnificative pentru servicii publice, cum ar fi sănătatea, învățământul și apărarea, domenii ce au ajuns la un procent de 15,4% în formarea PIB-ului. Totuși, contribuția acestora la susținerea economiei a fost timidă, doar 0,1%.
Considerate motorul economiei, investițiile au avut un impact pozitiv, contribuind cu aproape 1%. Consumul populației a generat o contribuție de 1,3 puncte procentuale la creșterea PIB-ului, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, în timp ce exportul net a avut un efect negativ.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie la ASE, afirmă: „Aceasta indică o stagnare a activității economice. Cel mai important aspect este că motorul consumului, care a fost motorul creșterii economice, s-a gripat complet. Avem o creștere fragilă și ceea ce urmează ar putea fi și mai dificil. Măsurile propuse pentru reducerea deficitului bugetar vizează diminuarea veniturilor și creșterea impozitelor, ceea ce va conduce, evident, la un consum mai scăzut din partea gospodăriilor și a populației.”
Conform estimărilor Comisiei de Prognoză, economia țării va înregistra o creștere mai mică decât cea anticipată inițial, cu un avans timid estimat la 1,4% din PIB. În același timp, inflația va continua să crească, iar România se va menține printre primele locuri în Europa în ceea ce privește creșterea prețurilor.
