Președintele Nicușor Dan a solicitat reexaminarea unei legi ce ar permite ajustarea limitelor unor arii naturale protejate, în scopul finalizării unor uzine hidro-electrice. Partidul Social Democrat, care a inițiat proiectul, susține că România are nevoie urgentă de energie și va continua să sprijine legea în forma actuală.
Legea, retrimisă de președinte în Parlament, vizează deblocarea unor proiecte hidroenergetice demarate înainte de 2007, care au fost suspendate din cauza noilor reglementări de mediu. Pentru a permite finalizarea lucrărilor, ar putea fi necesară excluderea unor suprafețe din ariile protejate. Deși Nicușor Dan a contestat legea la Curtea Constituțională, aceasta a fost declarată constituțională, iar acum președintele cere Parlamentului să o reanalizeze.
Disputa se axează pe șapte proiecte hidroenergetice. Proiectul Rastolița, din județul Mureș, datează din 1989 și este finalizat în proporție de peste 90%. Proiectul Livezeni-Bumbești, inițiat în 2004, este aproape de finalizare, însă a fost blocat în instanță. La Cerna-Belareca, lucrările au avansat cu peste 80%, în timp ce la Pașcani sunt realizate aproximativ 70%. Proiectul Surduc-Siriu are, de asemenea, lucrări aproape terminate, în timp ce Căineni, pe Olt, se află abia la 25% din finalizare.
Aceste șapte hidrocentrale ar avea o capacitate totală de aproximativ 214 megawați, iar estimările vechi indicau o producție anuală de aproximativ 600 de gigawați-oră, deși aceste calcule necesită actualizare. O parte dintre locațiile planificate pentru proiecte sunt acum în zone protejate, ceea ce a dus la controverse legate de avize și procese, în unele cazuri determinând suspendarea lucrărilor.
Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a subliniat că proiectele nu trebuie să fie realizate cu populism, ci cu studii și resurse adecvate, asigurându-se că legislația este respectată. Activiștii de mediu consideră că nu hidroenergia în sine este problema, ci costurile asociate cu obținerea acesteia. Mihnea Matache, director de comunicare la Greenpeace România, a menționat că evaluările pentru aceste proiecte sunt depășite și că, pe lângă localizarea în zone protejate, acestea ar putea oferi o producție nesatisfăcătoare.
Legea va fi reanalizată în Parlament, unde se așteaptă posibile modificări.
