Speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a crescut constant din 2002, cu excepția anilor 2020 și 2021, când pandemia de COVID-19 a afectat semnificativ datele. Conform statisticilor recente, România prezintă discrepanțe marcante în ceea ce privește speranța de viață pe plan regional.
În prezent, speranța de viață variază în România de la 75,5 ani în regiunea Nord-Est la 77,8 ani în București-Ilfov, cu un decalaj de 2,3 ani între cele două zone. Regiunea București-Ilfov este lider în acest clasament, urmată de Centru (77,0 ani) și Sud-Vest Oltenia (76,9 ani). Invers, cele mai scăzute valori se înregistrează în Sud-Est (75,7 ani) și Nord-Est (75,5 ani), subliniind disparitățile socio-economice și accesibilitatea serviciilor medicale.
În 2024, speranța de viață la naștere în Uniunea Europeană a atins 81,5 ani, valorile fiind mai mari în regiunile din Spania, Italia și Franța pentru femei, unde au fost raportate valori de cel puțin 85,5 ani. În contrast, bărbații din regiunile Scandinave și din sudul Europei au avut valori de speranță de viață care depășesc media UE de 78,9 ani.
Un aspect îngrijorător este că România se află printre țările cu cea mai scăzută speranță de viață pentru bărbați. În 2024, 48 de regiuni din UE au avut o speranță de viață sub 76 de ani, toate regiunile din România și Bulgaria fiind incluse aici. În plus, mortalitatea prematură rămâne o problemă majoră, cu aproximativ 1,56 milioane de decese în UE în 2023, dintre care o proporție semnificativă provine din România.
Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale deceselor, cu rate alarmante în regiunile estice ale Europei. În România, Macroregiunile Trei și Doi au raportat ponderea deceselor din cauza bolilor circulatorii cu 75% până la 85% mai mare decât media europeană. În plus, speranța de viață în România continuă să fie afectată de un nivel ridicat al mortalității premature, cu cele mai mari valori înregistrate în regiunile Nord-Est și Sud-Est.
