Recent, un incident grav a avut loc în județul Cluj, când o ambulanță a fost atacată, iar acest caz a evidențiat lacunele existente în legislația românească privind dezinformarea. Autoritățile au subliniat necesitatea unor reguli mai eficiente pentru a combate răspândirea rapidă a informațiilor false.
Concret, un videoclip care pretindea că ambulanțele fură copii a circulat pe rețelele de socializare, generând panică și confuzie în rândul populației. Radu Miruță, Ministrul interimar al Apărării, a comentat că acest tip de dezinformare poate avea consecințe grave, inclusiv acte de violență împotriva celor care salvează vieți.
Atunci când se primește o plângere referitoare la o știre falsă, autoritățile competente au la dispoziție 10 zile pentru a verifica veridicitatea acesteia și a decide dacă postarea poate fi ștearsă. Această întârziere poate contribui la amplificarea efectelor negative ale informațiilor false.
Un proiect de lege, depus anul trecut și acum în discuție la Camera Deputaților, propune măsuri mai stricte împotriva dezinformării, inclusiv marcarea conținuturilor potențial false. Vicepremierul Oana Gheorghiu a evidențiat că, pe lângă ambulanțe, și alte profesii pot fi afectate de astfel de informații eronate.
Valentin Jucan, președintele CNA, a subliniat importanța responsabilității utilizatorilor de rețele sociale, afirmând că libertatea de exprimare nu include dreptul de a răspândi minciuni sau de a incita la ură.
Specialiștii avertizează că informațiile șocante au o capacitate de propagare rapidă, iar analfabetismul funcțional din România, estimat la aproape 40%, contribuie la acceptarea necritică a acestora. Dragoș Stanca, fondator al Ethical Media Alliance, a menționat că multe dintre aceste informații provin de la conturi noi și suspecte de pe platformele sociale.
Colegiul Medicilor din România a subliniat impactul negativ al dezinformării asupra sănătății publice, menționând că aceasta poate afecta diagnosticarea, tratamentele și încrederea în profesioniștii din domeniu.
