Cercetătorii de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit secvențe de ADN în genomul uman care provin de la doi strămoși necunoscuți, denumiți „strămoși-fantomă”. Această denumire sugerează lipsa dovezilor directe, precum fosile, care să confirme existența acestor grupuri umane dispărute.
În prezent, Homo sapiens este singura specie umană existentă, însă în trecut a coexistat cu alte specii de hominizi. Studiile anterioare au arătat că oamenii moderni au avut interacțiuni cu neanderthalienii și denisovanii, iar descoperirea recentă sugerează că au existat alte două grupuri care au contribuit la patrimoniul genetic al omenirii.
Unul dintre acești strămoși necunoscuți s-a încrucișat cu strămoșii oamenilor moderni în Africa, acum 50.000 de ani, înainte de migrarea acestora în Europa și Asia. Genele moștenite constituie aproximativ 1% din ADN-ul tuturor oamenilor, similar cu ADN-ul moștenit de la neanderthalieni.
Analizele sugerează că această ramură misterioasă s-a separat de linia evolutivă a oamenilor moderni în urmă cu aproximativ 800.000 de ani. Potrivit lui Yulin Zhang, unul dintre autorii studiului, analiza ADN-ului a arătat că aceste segmente se regăsesc la toți oamenii contemporani, nu doar în populațiile africane.
Al doilea strămoș, denumit „strămoș super-arhaic”, ar fi trăit acum 1,8 milioane de ani, desprinzându-se din arborele evolutiv uman. Această populație s-ar fi încrucișat cu denisovanii în Eurasia acum 200.000 de ani, contribuind indirect la genomul oamenilor moderni. Arjun Biddanda, coautor al studiului, subliniază importanța acestei descoperiri în înțelegerea evoluției umane.
Rezultatele cercetării confirmă faptul că evoluția umană a fost un proces complex, marcat de migrații și amestecuri genetice repetate. Profesoara Priya Moorjani afirmă că evoluția nu se aseamănă cu un arbore genealogic, ci mai degrabă cu o rețea complexă.
Majoritatea indivizilor din afara Africii au între 1 și 2% ADN neanderthalian, rezultat al încrucișărilor din urmă cu 50.000-60.000 de ani. Genele moștenite influențează sistemul imunitar, culoarea pielii și a părului, dar pot avea și efecte negative asupra sănătății.
Deși cercetătorii nu pot identifica exact identitatea acestor „strămoși-fantomă”, se estimează că ar putea fi grupuri de Homo din Africa, iar „strămoșul super-arhaic” ar putea fi Homo erectus sau o specie similară, prezentă în Eurasia acum 1,8 milioane de ani.
