O echipă de cercetători de la Stanford Medicine a realizat o descoperire semnificativă care leagă autismul de epilepsie, identificând o regiune cerebrală crucială care ar putea fi vizată pentru terapii inovatoare. Această regiune, cunoscută sub numele de nucleul talamic reticular, filtrează informațiile senzoriale între talamus și cortex, iar activitatea sa anormală a fost asociată cu comportamente specifice autismului.
În cadrul unui experiment cu șoareci, cercetătorii au observat că hiperactivitatea în această zonă a creierului putea provoca comportamente similare celor întâlnite la persoanele cu autism, inclusiv crize epileptice și sensibilitate crescută la stimuli. Tratamentul cu medicamente care suprimă activitatea nucleului talamic reticular a dus la inversarea acestor simptome.
Studiul a demonstrat că aceleași medicamente utilizate în tratarea epilepsiei ar putea fi eficiente și pentru tulburările din spectrul autist, având în vedere că 30% dintre persoanele cu autism dezvoltă și epilepsie, comparativ cu 1% în populația generală. Aceasta sugerează o suprapunere a proceselor neurologice implicate în ambele afecțiuni.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista Science Advances și subliniază importanța nucleului talamic reticular ca o potențială țintă terapeutică pentru tratamentele viitoare dedicate autismului.
