La Corabia, în județul Olt, arheologii au început o cercetare a vestigiilor podului construit în timpul împăratului Constantin cel Mare, acum accesibile datorită scăderii semnificative a nivelului Dunării.
Specialiștii în arheologie submarină au explorat apele fluviului, ajungând la adâncimi de până la cinci metri, și au făcut descoperiri remarcabile care oferă noi perspective asupra acestei construcții antice. Printre artefactele găsite se numără blocuri de piatră unite cu scoabe metalice și fragmente din plumb topit, datând de aproape 1.700 de ani.
Mirela Trandafir, manager al serviciului cultural din cadrul Primăriei Corabia, a menționat că, în trecut, se credea că suprastructura podului era din lemn, dar aceste noi descoperiri contrazic această teorie.
Podul, inaugurat în anul 328 d.Hr. în prezența împăratului, a jucat un rol strategic în conectarea teritoriului bizantin cu zonele actuale din Bulgaria. Scopul principal al construcției era facilitarea campaniilor militare ale lui Constantin împotriva triburilor migratoare.
Deși a fost una dintre cele mai impresionante construcții inginerești ale vremii, cu o lungime de 2.437 de metri, podul a avut o existență relativ scurtă, fiind afectat de inundații și atacuri externe.
După aproape două milenii, vestigiile au fost transportate la muzeul din Corabia pentru a fi conservate și studiate. În plus, scăderea nivelului apei a oferit oportunitatea de a cerceta și ruinele podului lui Traian, construit de Apolodor din Damasc, iar istoricii din România colaborează cu autoritățile sârbe pentru a analiza siturile de pe malul opus al Dunării.
